Zidul de care se poate lovi Ponta la prezidențiale

Analiza mea publicată ieri a făcut valuri pe magistrala internetului. Și am primit numeroase telefoane de la membri marcanți PSD. De la nivel central. Și din teritoriu. De la personaje aflate pe val. Sau pe banca de rezerve. Am făcut astfel un fel de evaluare a șanselor reale pe care le-ar avea Victor Ponta de a candida la prezidențiale, susținut fiind de PSD, de ALDE și, firește, de Pro România. Dar și a șanselor de a câștiga și de a-și lua revanșa împotriva lui Klaus Iohannis.

Oricât ar părea de straniu, poate chiar de șocant, șansele sunt mari. Asta ca să încep cu sfârșitul. Ponta, un personaj care mi-e profund dezagreabil și pe care eu personal nu aș miza, ar putea realmente să câștige. Dar, înainte, să vedem ce obstacole are de trecut.

Primul obstacol este faptul că a afirmat în mod repetat că nu va candida în această rundă a prezidențialelor. Că își păstrează energiile pentru prezidențialele de peste cinci ani. Acest obstacol, pe care el însuși și l-a pus, nu este de netrecut. Se poate răzgândi. Poate invoca fel de fel de argumente, făcând trimitere la interesul național. Și, oricum, cei care

îl cunosc și îl susțin s-au obișnuit cu maniera lui de a se răsuci. Mai ales după ce s-a transformat în arhanghelul luptei pentru „dreptate până la capăt", în timp ce semna rușinosul pact de coabitare cu Traian Băsescu. Cine îl apreciază și îl susține, îl apreciază îl susține așa cum e.

Al doilea obstacol îl constituie cel puțin două curente din PSD. Două curente care nu îl agrează. Care îl socotesc trădător. Care afirmă că, înainte de a părăsi partidul și mai ales după, a adus mari prejudicii formațiunii politice. Tratându-i cu dispreț pe cei 400.000 de membri. Curentul principal este condus în prezent de doamna Dăncilă. Și este un curent oficial. Pentru că doamna Dncilă, contestată sau nu, este președintele PSD. Iar în jurul ei s-a creat o camarilă. Nu neapărat în sens rău. Acești oameni cu autoritate și cu forță reală în partid îl tratează cu dispreț pe Victor Ponta. Nici nu vor să audă de el. Atâta doar că, dacă doamna Dăncilă pierde această competiție, a prezidențialelor, după ce s-a angajat până în gât în ea, așa cum am mai spus de câteva ori, piede cu certitudine conducerea partidului iar, după ce se termină prezidențialele, pierde și guvernarea. Nu contează ordinea. Odată cu ea, vor pierde și componenții nucleului de conducere PSD. Acest curent important anti-Ponta este alcătuit din oameni conștienți că așa stau lucrurile și nu altfel. Sunt oamenni politici pragmatici și nu idealiști, așa că în orice moment, cât încă nu e prea târziu, ei îl pot reevalua pe Victor Ponta. Și asta s-ar putea întâmpa în următoarele câteva zile.

Al doilea curent anti-Ponta din PSD este alcătuit din oameni care mult timp l-au susținut cu îndârjire. Liderul lor este indiscutabil Codrin Ștefănescu. Acesta s-a luptat pentru Ponta până în ultimul moment. Refuzând să înțeleagă consecințele trădării pe care a comis-o la Cotroceni, când a semnat infamul pact de coabitare cu Traian Băsescu. Și refuzând să creadă că el a funcționat ca agent SIE atunci când i-am comunicat din timp acest lucru. Codrin Ștefănescu este astăzi cu atât mai îndârjit împotrva lui Ponta, cu cât l-a susținut și l-a protejat atunci când acesta era la butoanele PSD. În jurul lui Codrin Ștefănescu s-a format un curent de oameni importanți din interiorul PSD, de oameni care înțeleg să continue lupta utilizând sloganul „Dreptate până la capăt". Aceștia consideră că Ponta a trădat angajamentul pe care și l-a asumat în fața națiunii. Dar și că actuala conducere PSD, pe care o întruchipează doamna Dăncilă și echipa ei, a trădat. Ei intenționează să-l utilizeze drept levier în aceste alegeri prezidențiale pe Liviu Pleșoianu. Îi vor susține candidatura conștienți fiind că acest act va provoca hemoragii în electoratul PSD. Nici acest baraj nu este de netrecut pentru Victor Ponta. Acesta are capacitatea, fiind extrem de versatil, de duplicitar, de șiret și de inteligent, de a-i convinge că regretă profund ceea ce a făcut în trecut și că în prezent a pornit de un drum nou și că va merge cu dreptatea până la capăt.

Al treilea obstacol l-ar putea întruchipa chiar ALDE, în măsura în care Călin Popescu Tăriceanu estimează că cele mai bune șanse pentru afirmarea partidului creat de el derivă din prestația sa în calitate de candidat prezidențial. În analiza pe care am prezentat-o ieri am arătat însă că este perfect posibil și deci plauzibil ca domnul Călin Popescu Tăriceanu, om de onoare fiind, să-i plătească acum ceea ce îi datorează lui Victor Ponta din momentul în care acesta i-a acordat azil politic l-a făcut președinte de Senat și l-a ajutat să-și creeze un partid și să intre în Parlament. Prin urmare și acest obstacol poate să cadă.

Al patrulea obstacol ar putea fi o parte a statului subteran. Am văzut că o parte îl susține pe Victor Ponta. În special prin intermediul foștilor săi colegi de la SIE. O altă parte - și mă gândesc la SRI, condus oficial de Eduard Hellvig - îl susține în alegeri indiscutabil pe Klaus Iohannis. O altă parte a Serviciului Român de Informații cu bucăți din SPP și STS i se alătură însă lui Dan Barna. Ce șanse are în aceste condiții Victor Ponta? Păi are. La fel cum a negociat cu statul subteran în trecut, el este capabil să negocieze și astăzi. Și în cel mai rău caz va anula influențele negative.

În al cincilea rând, și aici există într-adevăr o mare problemă, este factorul extern, care va avea o importanță uriașă în alegeri. O parte a acestei influențe se va disipa, atâta vreme cât factorul intern, adică statul subteran, va fi divizat. În rest însă, Ponta nu va fi susținut în alegeri nici de europeni și nici de Statele Unite. Este adevărat. Dar nici Dăncilă nu va fi susținută. Și nici Tăriceanu. În schimb, Ponta va putea primi susținerea altor puteri, extracomunitare și extra NATO, care și ele se implică în alegerile prezidențiale din România. Într-o măsură mai mare decât Tăriceanu sau Dăncilă. Și mă gândesc în primul rând la Turcia și la Rusia.

În concluzie, Ponta are șanse. Cu singura condiție ca prin discursul său să se adreseze direct electoratului PSD. Cu conducerea partidulu și și cu alte partide va face negocieri. Electoratului însă, denumit cândva de Sorin Oprescu „poporul PSD", va trebui să i se adreseze ca de la suflet la suflet. Știți sau nu știți că în satele României, într-o zonă a României profunde, Ponta trece în continuare drept președintele PSD. Și arhanghelul „dreptății până la capăt".

Îi rog pe cititorii acestor analize despre Victor Ponta să ia cât se pate de în serios faptul că nu m-am numărat, nu mă număr și nu mă voi număra vreodată printre admiratorii acestuia. Pur și simplu îl disprețuiesc. Și am toate motivele să fac asta. Dar, ca analist politic, sunt obligat să fiu lucid. Iar analizâd tabla de șah la rece, eu unul îl văd pe Ponta ca un potențial campion.

Sorin Rosca Stanescu