Ultima ofertă electorală a alegătorului român

Alegerile parlamentare de duminică, 11 decembrie 2016, vor defini componenșa celui mai redus numeric Parlament de după 1989, cu doar 442 de mandate. Miza este uriaşă pentru următorii patru ani şi datorită faptului că algerile se desfăşoară diferit faţă de ultimele două scrutinuri de acest tip, ca urmare a deciziei din 24 februarie 2015 a Comisiei de Cod Electoral, care a hotărât revenirea la votul pe listă şi renunţarea la sistemul de vot uninominal, o schimbare susţinută atât de PSD cât şi de PNL.

Potrivit legii alegerilor parlamentare pe listă promulgată de preşedintele Klaus Iohannis pe 20 iunie 2015 va fi câte un deputat la 73.000 locuitori şi un senator la 168.000 locuitori. Astfel ajungându-se la un număr de 308 deputaţi şi 134 senatori, adică un total de 442 de aleşi, faţă de 588-412 deputaţi şi 176 de senatori, câţi au fost în mandatul 2012-201, şi 470 de parlamentari în mandatul 2008-2012. Totodată, pentru buna organizare a alegerilor s-a aprobat suma totală de 227,7 milioane lei, adică circa 59 de milioane de euro, fondurile fiind prevăzute în bugetele MAI, MAE, AEP, STS, INS, pe categorii de cheltuieli.

În aceste condiții, votul de duminică a devenit unul crucial, fapt pentru care actualii candidaţi sunt în stare să facă orice numai să câştige votul alegătorilor. Însă, ca de fiecare dată, după ce se ved cu mandatul în buzunar, majoritatea parlamentarilor uită de alegător. Practic, alegătorii s-au cam săturat de promisiunile parlamentarilor şi, ca atare, votanţii din ţară dar şi cei din străinătate au lansat următoarea ofertă electorală, care mai poate fi îmbunătăţită, pentru cei care vor să ajungă parlamentari prin votul românilor:

1. Respectarea rezultatului referendumului din 2009 pentru reducerea numărului de parlamentari la cel mult 300.
2. Imprescriptibilitatea infracţiunilor de furt din bani publici comise de demnitari.
3. Demnitarii şi familiile lor (copii, părinţi), să îşi asume obligaţia de a folosi doar sistemul public de sănătate. În caz contrar îşi pierd calitatea de demnitar.
4. Copiii/nepoţii demnitarilor vor învaţa doar în sistemul public de învăţământ de stat. În caz contrar îşi pierd calitatea de demnitar.
5. Orice pedeapsa primeşte un demnitar pentru infracţiuni comise în timpul mandatului, să fie dublată.
6. Averea demnitarilor care nu poate fi justificată să fie confiscată, la fel şi a rudelor acestuia care nu o pot justifica.
7. Parlamentarii care nu au iniţiat nicio lege pe toată perioada mandatului să restituie 50% din sumele primite ca şi indemnizaţie.
8. Interzicerea totală a traseismului politic. Pleci din partidul pe lista caruia ai fost ales, renunţi şi la mandatul de parlamentar.
9. Parlamentarii care prin vot s-au opus solicitării Parchetului pentru cercetarea altor demnitari, să nu mai aibe dreptul de a candida pentru funcţii publice timp de 10 ani.
10. Interzicerea prin lege a dreptului parlamentarilor de a se pronunţă în privinţa cercetării unui demnitar.
11. Redeschiderea tuturor dosarelor care s-au închis, prin prescriere, ale foştilor şi actualilor demnitari.
12. Cheltuielile parlamentului să fie reduse cu 50% faţă de nivelul actual.
13. Produsele/serviciile din instituţiile de stat să fie în proporţie de 70% produse în România.
14. Reintroducerea pedepsei cu moartea pentru infracţiuni deosebit de grave.
15. Înăsprirea pedepselor din codul rutier. Despre cât de aspre să fie, să-i întrebăm pe cei care şi-au pierdut copiii sau părinţii în accidente rutiere.
16. Puşcăriaşii să muncească pentru cazare, mâncare, îngrijire medicală. Ei ne fură, ne tâlhăresc, ne violează copii sau părinţii şi noi îi ţinem pe banii nostril! În puşcărie, muncă să fie obligatorie, mai puţin cauzele medicale certe.
17. Castrarea pedofililor şi a violatorilor.
18. Pentru traficanţii de droguri, închisoare pe viaţă.
19. Mărirea alocaţiei lunare pentru copii la cel puţin 150 lei.
20. Părinţii care nu-şi trimit copiii la şcoală să fie decăzuţi din drepturi.
21. Interzicerea exploatării zăcămintelor de orice fel prin metode care duc la distrugerea pe termen lung a mediului înconjurător.
22. Reîmpădurirea terenurilor defrişate, costurile urmând să fie suportate sau imputate tuturor celor care le-au defrişat sau trebuiau să apere pădurile, nu să le distrugă!
23. Interzicerea vânzării pământului agricol românesc către străini. Copiii şi nepoţii noştri vor trebui să-şi crească copiii. Noi dacă avem astăzi pământ românesc avem datorită străbunilor noştri care nu l-au vândut, ci s-au jertfit să-l păstreze.
24. În procesele câştigate la CEDO, daunele să fie plătite de către judecătorii care au dat sentinţele. Nu trebuie să plătim noi pentru că şi-au băgat ei bani în buzunare.
25. Executarea silită a datornicilor Bancorex, pentru recuperarea sumelor nerestituite.
26. Tranzacţiile în cash între persoane fizice să nu fie limitate de sumă. În actul de vânzare-cumpărare sunt părţi: notarul, vânzătorul, cumpărătorul. De ce trebuie să primească banca un comision?
27. Înlocuirea prin lege a denumirii de rrom cu denumirea de ţigan.
28. Deschiderea unui proces împotriva tuturor guvernanţilor, a celor care se fac vinovaţi de distrugerea industriei.
29. Depolitizarea autorităţilor de reglementare şi control (fisc, media, protecţia consumatorului, etc).
30. Desecretizarea tuturor contractelor civile făcute cu statul român. Contractele de achiziţie din bani publici să fie transparente şi să nu fie acceptată nicio formă de secretizare.
31. "Catedrala Neamului" să sprijine şcoala pentru copiii defavorizaţi, să acorde ajutor pentru bătrânii fără nici un sprijin şi chiar să devină un spital social.
32. Reducerea ori anularea subvenţiilor de la buget către cultele religioase.

Practic, prin această propunere inedită, alegătorii doresc să voteze cu cel care răspunde aşteptărilor din această ofertă electorală. Oarecum, duminică, votul fiecărui român contează cât de cât! Sau, nu contează cine votează, ci doar cine numără voturile!?

Ion Teleanu