Testul DNA Prahova

În 2014, un ofițer SRI din sediul DNA Prahova redacta și trimitea adrese, ca și când ar fi fost scrise de procuror, prin care îi solicita serviciului secret date despre diferite persoane. Maiorul SRI Daniel Florea, intrând în rolul unui avertizor de integritate, a reclamat acest fapt scandalos șefilor săi. Și a fost dat afară din SRI. De atunci, se judecă cu instituția. Și tot de atunci, DNA Prahova a parcurs unul dintre cele mai rușinoase trasee din istoria procuraturii române.

În această săptămână, în fine, Lucian Onea, șeful „unității de elită" DNA Prahova, cum s-a exprimat de mai multe ori Laura Codruța Kovesi, și unul dintre conducătorii DNA central, cel care mesteca gumă în fața președintelui României la bilanțul instituției, devine inculpat. Împotriva subordonatului său Mircea Negulescu, zis Portocală, dar și împotriva sa, este în curs de finalizare un dosar penal. Principala acuzație care li se aduce celor doi este că au falsificat probe. Miercuri, domnul Onea a fost la un pas de a fi reținut cu propunere de arestare. A scăpat utilizând un truc. Recuzând-o pe procuroare. Iar până la soluționarea cererii, tema reținerii sale rămâne în suspans.

Din mai multe motive, acest caz revoltător din Prahova merită să fie analizat și mediatizat pe toate fețele. De ce? În primul și în primul rând, pentru că ceea ce s-a întâmplat acolo reprezintă o acțiune cotinuată tipică de poliție politică. În al doilea rând, pentru că nu e deloc întâmplător că doamna Laura Codruța Kovesi a declarat în mai multe rânduri că această unitate DNA „de elită" este emblematică pentru instituția pe care a condus-o. Mai mult sau mai puțin emblematică, fapt este că, fără a exista dezvăluiri la fel de concludente, opinia publică are în prezent suficiente informații care demonstrează că și în alte unități DNA din țară, destul de multe, s-au petrecut fapte asemănătoare. Și, în fine, fără pretenția că am enumerat toate motivele, voi mai menționa faptul că dacă cineva

și imaginează că DNA, o instituție lovită năprasnic de cangrenă, mai poate fi însănătoșită, acest proces nu poate fi declanșat decât dacă, în prealabil, se face un bilanț real al fărădelegilor și al procurorilor care au participat la ele. Dar să vedem care sunt pistele unei analize atât de necesare.

1). Servind patria, a se citi binomul, executând întocmai și la timp prevederile protocolului ilegal SRI-DNA, precum și cele învățate în taberele de instrucție organizate în unitățile secrete ale principalului serviciu secret al țării, reprezentanții DNA Prahova au dat peste cap un întreg județ. În primul rând, sub aspect politic. Un județ dominat de PSD. În al doilea rând, i-au fugărit pe aproape toți oamenii de afaceri distrugând ceea ce aceștia au construit. Sub aceste două aspecte, prejudiciile sunt uriașe. Pentru că politicenii locali au fost pedepsiți pentru vina de a fi primit mai multe voturi decât reprezentanții celorlalte partide. Iar electoratului i s-a indus ideea falsă că aceștia sunt necinstiți. În plus, prin prigoana penală declanșată împotriva oamenilor de afaceri, procurorii DNA Prahova, care evident nu au acționat de capul lor, au demonstrat că cine nu cotizează unde trebuie va avea de suferit. Lumea afacerilor a fost astfel împinsă către partidele rivale PSD-ului.

2). Pentru a fi atinse cele două obiective de mai sus, au fost inventate cazuri, iar acestea au fost transformate în cauze penale. Metoda utilizată a fost pe cât de rudimentare pe atât de eficientă. S-a recurs la falși denunțători. Personaje obscure, constrânse de procurori să dea declarații false despre personajele țintă. Uneori acești denunțători primeau statutul de martori protejați, iar statutul era multiplicat astfel încât într-un singur dosar penal un singur denunțător real a făcut declarați în fals, ca și când el ar reprezenta doi martori protejați, două persoane cu identitate falsă, dar și unul sau mai multe denunțuri în nume propriu. Denunțurile susținându-se unele pe altele și creând asfel o plasă a miniciunilor, ușor de înghițit de către instanțele de judecată aflate la acea dată în „câmpul tactic" al SRI.

3). Aceste practici, care reprezintă infracțiuni deosebit de grave, săvârșite de procurori în complicitate cu ofițeri de anchetă judiciară, nu aveau cum să nu fie cunoscute la nivelul structurii centrale și direct de către doamna Laura Codruța Kovesi, în condițiile în care în DNA nu există decât câteva asemenea structuri și, după cum a declarat ferm Lucian Onea, avea săptămânal discuții cu șefa DNA. În plus, Lucian Onea a lucrat și încă lucrează și în structura centrală.

4). În fine, cazul este emblematic și trebuie în continuare analizat, pentru că importanți oameni politici, beneficiari direcți ai unor asemenea anchete false, în frunte cu Klaus Iohannis, președintele României, au aflat de peste un an de zile, prin intermediul presei, detalii revoltătorare despre falsa justiție practicată la Prahova și nu au făcut altceva decât să apere asemenea practici și să o apere pe șefa DNA.

Ceea ce este însă cu adevărat uluitor e că, deși a demarat cu o scandaloasă întârziere o anchetă penală împotriva lui Lucian Onea, și în ciuda faptului că acesta are calitatea de inculpat, el este menținut în calitate de șef DNA Prahova și de membru al structurii centrale DNA. Având acces fix la dosarele și la anchetele pentru care este incriminat. Este ca și când un hoț prins în flagrant într-un imobil pe care îl pradă, e lăsat în continuare să-și facă de cap în același imobil. În timp ce victimele sunt în continuare terorizate.

Din toate motivele invocate mai sus, cărora li se pot adăuga multe altele, cazul Onea în special și DNA Prahova în general constituie un important test. La capătul căruia vom ști dacă această instituție, căreia tocmai i se caută un șef, poate fi însănătoșită sau trebuie desființată.

Sorin Rosca Stanescu