Răsturnarea scenei politice cu capul în jos

Într-o singură zi, totul s-a schimbat. Nu mai există o majoritate parlamentară. Nu mai există coaliție la guvernare. Nu mai există aceeași structură de Guvern. Pleacă din Palatul Victoria un număr apreciabil de miniștri. Care se adaugă celor deja plecați. Nu mai există un președinte al Senatului. Și nu există nici un Guvern alterantiv. A dispărut al doilea candidat la prezidențiale. Starea politică s-a întors cu capul în jos. Și așa a rămas.

Și totul s-a petrecut într-o singură zi. Pentru moment, toată lumea politică se simte bine. Fiecare crede că a câștigat. Am explicat în analiza precedentă de ce. Acum să evaluăm consecințele nu pentru partidele politice, ci pentru cetățenii României.

Ce avem la capătul zilei de luni, 26 august 2019? Avem un Guvern știrb. Și chel. Cu un număr neobișnut de mare de miniștri care nu mai sunt în funcție. Și care nu se știe cum vor putea fi înlocuiți. Pentru că, chiar dacă nu și legal, practic bătălia pentru noul mandat prezidențial a început. Și este pe viață și pe moarte. Acest Guvern știrb și chel intră pe perfuzii și rămâne așa până când sucombă. O primă problemă care survine este legată de eficiența sa. Va fi un Guvern nu prea funcțional. Sau chiar nefuncțional. Numărul uriaș de interimari încetinesc și chiar blochează rotițele din ministere. A doua problemă este de legalitate și legitimitate. Parlamentul a instalat un Guvern de coaliție. Prin plecarea ALDE s-a schimbat structura. Funcționarea Executivului în noua structură este ilegitimă. Dar pentru a primi legitmitate este nevoie de votul unei majorități în Parlament. O majoritate care nu mai există. Pe de altă parte, dacă Dăncilă nu pleacă, conform Constituției, Guvernul rămâne, fiindcă e an de alegeri prezidențiale, încă 90 de zile. Aceasta se întâmplă chiar și în cazul unei moțiuni de cenzură de succes.

Este bulversată scena prezidențialelor. S-au schimbat cu o singură excepție - Klaus Iohannis - absolut toți candidații despre care se vorbea în urmă cu un an. Și cine știe cât va mai rămâne prezidențiabil și Iohannis? Această înlocuire din mers a plutonului de candidați îl obligă pe singurul care s-a păstrat în cursă să-și modifice din temelii strategia. Așa cum arată lucrurile, în acest moment Viorica Dăncilă nu mai are nici cea mai mică șansă de a intra în turul doi. Peste numai câteva zile va începe așadar o bătălie abruptă între Klaus Iohannis și Dan Barna. Ceilalți candidați vor face gălăgie de pe tușă, iar în cel mai bun caz se vor rezuma la scurte intervenții în teren. Pentru primii se declanșează un război necruțător. A doua grupă, cu destul de mulți prezidențiabili, se va rezuma la un război de hărțuire. Asta până când va fi din nou bulversată scena politică. Pentru că ruperea alianței este doar începutul unui proces extrem de spectaculos.

Se vor cunoaște noile aliniamente ale partidelor politice din Parlament după ce vom afla cine va deveni al doilea om în stat. Cine va fi ales în locul lui Călin Popescu Tăriceanu președinte al Senatului? Ce partid se va dovedi că dispune de suficientă forță în acest sens și de susținerea altor partide? Cât îl privește pe demisionar, îl mai așteaptă o încercare. O luptă cu Parchetul General. Greu de crezut că procurorii nu vor profita de această oportunitate. Și că nu vor cere din nou acordul Senatului pentru anchetarea lui Tăriceanu. Pentru că este de asemenea greu de crezut că s-ar fi ajuns la o înțelegere. Că Tărceanu ar fi fost șantajat și a cedat și, din acest motiv, pentru a avea liniște, a rupt coaliția. Eu nu merg atât de departe cu supozițiile. Dar alții merg. Este aproape inevitabil ca din nou, în plină campanie electorală, să ajungem să vorbim despre modul în care procurorii înclină balanța într-o direcție sau alta.

Rezerviștii și-au făcut datoria la fel cum se vede cu ochiul liber că au acționat din plin și ofițerii acoperiți mânuiți din centrele de comandă ale serviciilor.

Pe lângă factorul intern, avem deja și o intervenție în forță a factorului extern, care a devenit extrem de vizibilă în cazul doamnei Ana Birchall. Pe care, în mod explicit, autoritățile din Statele Unite o vor la Justiție. Pecetluind din fașă soarta doamnei Dana Gîrbovan, o numire total atipică din perspectiva premierului Viorica Dăncilă. Doamna Dăncilă nici nu s-a instalat bine la butonul roșu al PSD, după ce Liviu Dragnea a fost zburat după gratii, că a și anunțat o totală schimbare a retoricii politice. PSD-ul nu mai are voie să vorbească despre „dreptate până la capăt". Nici despre drepturile și libertățile cetățenilor. Nici despre propria viziune asupra statului de drept. Iar reforma Justiției pur și simplu nu mai există pentru acest partid. Fapt care, în paranteză fie spus, l-a înfuriat pe Liviu Pleșoianu, transformându-l în principalul adversar intern din PSD și consolidându-i statutul de prezidențiabil. Cu drept de succesiune și asupra unei părți importante din ceea ce lasă în urmă Călin Popescu Tăriceanu, în ceea ce-i privește pe cetățenii care doresc ca drepturile lor să fie apărate. Și să nu fie lăsați la discreția serviciilor secrete, procurorilor și a unor judecători, care nu au știut sau nu au putut să rămână liberi. Am închis paranteza. Și acum mă întreb ce a încercat doamna Viorica Dăncilă nominalizând-o pe Dana Gîrbovan, cunoscută luptătoare pentru afirmarea forței dreptului împotriva dreptului forței? Dacă ajunge ministru la Justiție, Gîrbovan face praf și pulbere noua retorică anunțată și practicată de Viorica Dăncilă. Și strică armistițiul dintre aceasta și președintele Klaus Iohannis, liderii europeni și statul paralel. Poate a fost doar un joc de imagine. Iar în final la Justiție rămâne Ana Birchall.

Sunt desigur mult mai multe schimbări care au avut loc luni și ale căror efecte urmează să vină în cascadă. Pentru cetățeanul de rând, așa cum se va vedea, câteva dosare cheie rămân în aer. Cum este de pildă pentru cinci milioane de cetățeni dosarul pensiilor. Cine nu va face ceea ce a promis va invoca o scuză. În sensul că nu-și mai poate permite, fiind hărțuit de ceilalți. La fel cum și opoziția va invoca fel de fel de scuze, atunci când nu va întreprinde niciun fel de eforturi concrete pentru a iniția alegerile anticipate imediat după încheierea prezidențialelor.

Sorin Rosca Stanescu