Pe Alina Gorghiu o calcă trenul

Imaginea este cutremurătoare. Ca un coșmar. O văd pe doamna Alina Gorghiu țopăind în viteză pe traversele unei căi ferate. Iar din direcția opusă se năpustește trenul. Președintele PNL e prins între linii. Captiv. Victimă sigură. Ce vine din direcția opusă? Cum poate fi definit monstrul care se năpustește spre ea? Și ce o ține prinsă pe Alina Gorghiu între linii trimițând-o la înaintare, la un impact sigur cu locomotiva?

Institutul Național de Statistică tocmai a publicat câteva rezultate cutremurătoare ale analizelor făcute de cei mai importanți specialiști în domeniu. În intervalul 2012-2015, în cea mai prăpădită țară din Uniunea Europeană, rata sărăciei, în loc să scadă, a crescut. De la 22,9% din totalul populației, la 25,4%. Sunt trei ani buni în care penultimul Guvern al României a raportat creștere economică. Cea mai mare creștere economică din Europa. Iar numărul săracilor a crescut. În ciuda unor măsuri reale sociale de care fostul Guvern Ponta și PSD sunt mândri, ascunzând faptul că, pentru acest relativ reviriment, au lucrat împreună cu PNL. În 2016, creșterea economică este de 5%. Uriașă. Din nou, o performanță la nivel european. Dar rata sărăciei crește.

Două cincimi dintre copii și tineri de până la 18 ani trăiesc sub pragul de sărăciei. Acest procent cumplit se consolidează sub Guvernul premierului Dacian Cioloș. Iar Dacian Cioloș, în faimoasa lui platformă, stabilește că una dintre priorități o reprezintă Sănătatea, iar cealaltă Educația. Cum să fie sănătoși două cincimi dintre tinerii care astăzi flămânzesc? Cum să fie educați cei aproape 40% dintre copiii români de vârstă școlară care sunt "analfabeți funcțional", adică știu să citească, dar nu înțeleg ce citesc?

Ce legătură au aceste cifre statistice reci și totodată cumplite cu imaginea trenului care o va strivi pe doamna Alina Gorghiu? Una foarte simplă. Avem patru partide care au condus, aliate sau separat, România în ultimii 12 ani, PSD, PNL+PD, ALDE și, firește, UDMR. Unele au raportat creșteri economice spectaculoase, sub Guvernele Tăriceanu, Ponta, Cioloș, altele au admis că România trece printr-o recesiune și i-au sacrificat, cu cinism, pe români intereselor străine, Guvernul Boc și Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. În final, însă, situația este cea rezumată de sinistrele cifre oferite de Institutul Național de Statistică. În spatele acestora, se ascunde o realitate pe care doamna Alina Gorghiu o ignoră. Sau este silită să o ignore. La fel cum procedează și întreaga echipă condusă de Dacian Cioloș.

Ceea ce se năpustește împotriva președintelui PNL și a partidului însuși este drama socială în care se află românii. În raport cu această dramă, partidele politice pe care le-am enumerat au fost, cu deosebiri neesențiale, la fel de ignorante și de cinice. Semnul egalității însă nu a funcționat și în ceea ce privește propaganda. Dacă realitatea este aceeași și reacția partidelor față de această realitate este, în esența ei, la fel, atunci ceea ce le diferențiază este strategia de comunicare. În timp ce PSD urlă din toți rărunchii, mai ales acum, când e campanie electorală, că România are nevoie de investiții masive, PNL propune acest lucru într-un program politic necunoscut românilor, dar susține Guvernul Cioloș care nu face investiții.

În timp ce PSD propune, pe final de guvernare și în plină campanie electorală, fel de fel de măsuri menite să ridice câte ceva din povara care îl cocoșează pe cetățeanul român, PNL prevede și el asemenea lucruri într-un program politic necunoscut românilor, dar îi acordă susținere lui Dacian Cioloș, care se opune oricăror măsuri de relaxare socială. Mai mult chiar, PNL îl împinge pe Cioloș într-o ipotetică funcție de premier pentru următorii patru ani, în timp ce acesta, duplicitar, se preface că se opune.

Uniunea Europeană impune României, cum a impus de altfel și celorlalte state membre, să nu subvenționeze sub nicio formă prețul energiei. Chiar dacă România, în ciuda faptului că și-a înstrăinat o bună parte dintre resursele energentice, continuă să producă energie. Aceeași Uniune Europeană omite însă să oblige statele membre, printre care și România, să alinieze și veniturile populației, cel puțin în ceea ce privește o ștachetă minimă care să fie plasată deasupra nivelului sărăciei. Dacă vom continua astfel și ținând cont că milioane dintre cei mai buni români au părăsit această țară și e greu de presupus că se vor mai întoarce vreodată, nu vom face altceva decât să distrugem tot ceea ce a mai rămas sănătos și viabil în fibra națiunii române. De aici, și politică mai recenta, îmbrățișată de unele partide, în mod real sau în mod demagogic, de apărare a valorilor României ca stat națiune împotriva efectelor devastatoare ale globalizării în cazul unei economii slabe.

PSD a prins din mers acest tren, s-a urcat în el și, mai mult decât atât, a trimis la înaintare Partidul România Unită, o formațiune dotată cu destul de mulți politicieni puternici și buni de clanță, dar și cu un suport redutabil media. În tot acest răstimp, ce face PNL sub conducerea doamnei Alina Gorghiu? Îl susține pe Dacian Cioloș, asupra căruia plouă cu acuzații privind interesele sale legate mai degrabă de cele ale Bruxelles-ului decât de cele ale națiunii române și care, în fapt, nu face altceva decât să repete papagalicește lecțiile extrem de intersate pe care ni le dă, de la Berlin, Mutter Angela Merkel. Când curentul național este atât de puternic și străbate întreaga planetă de la Washington până la București, când forțele politice aflate pe cai mari, pe întregul mapamond, mizează pe statele națiune, România, în viziunea doamnei Alina Gorghiu, care îl susține necondiționat pe Dacian Cioloș, se îndreaptă în sens invers. Fix în direcția din care vine trenul care o va zdrobi.

Doamnă Alina Gorghiu a făcut două precizări extrem de importante și grave prin dramatismul lor. A anunțat că, dacă Dacian Cioloș nu va fie premierul României, ea va demisiona de la conducerea "marelui Partid" Național Liberal. E rezonabil. Întotdeauna, pierderea alegerilor de către PNL, și așa e normal în cazul oricărui partid, trebuie să se soldeze cu demisii la vârf. Iar PNL, dacă nu reușește să îl instaleze pe Cioloș, în ciuda susținerii pe care o are din partea președintelui Klaus Iohannis, devenit jucător, și a "sistemului", aliniat în spatele sau chiar în fața acestuia, se cheamă că a pierdut alegerile. Alina Gorghiu se putea rezuma la atât. Era suficient. Dar a făcut un pas mai departe.

Al doilea angajament al președintelui PNL este extrem de important să îl analizăm pe toate fețele. Doamna Alina Gorghiu a spus că va demisiona cu certitudine, dacă se va face o alianță PNL-PSD. Îi putem înțelege aprehensiunea față de PSD. Dar de ce a simțit ea nevoia unei asemenea afirmații, atâta timp cât, de nenumărate ori, fruntașii ambelor partide au declarat că este exclusă, pentru ciclul următor, orice fel de asociere pentru o guvernare? E clar că Alina Gorghiu nu s-a gândit la pericolul că președintele Klaus Iohannis, încercând cumva să își salveze, în plină avarie, cel de-al doilea mandat, va încerca să instaleze un premier politic, convenabil ambelor partide, în jurul căruia să construiască o mare alianță. Dacă ne-am afla în acest scenariu, atunci Alina Gorghiu nu ar mai avea nevoie de nicio precizare, întrucât ar fi gata demisonata prin simplul fapt al eliminării, de pe radarul puterii executive, a lui Dacian Cioloș.

Ce altceva se ascunde în spatele acestei afirmații? Iată ce: Alina Girghiu intuiește sau știe că președintele Klaus Iohannis ar fi gata, în parteneriat cu actualul premier, să facă un compromis și mai mare. La nevoie, să convingă, "prin mijloace specifice", vârfurile PSD să îl accepte premier pe Cioloș, în schimbul celei mai mari părți a cașcavalului Executivului. Iată ceea ce a declanșat a doua afirmație a Alinei Gorghiu. Teama de un asemenea scenariu, pus la cale peste capul ei.
Pentru că cine, Dumnezeule, ar putea convinge PNL să facă ceea ce PNL se jură că nu va face? Doar Klaus Iohannis. Așadar, știm care este locomotiva care o va zdrobi pe Alina Gorghiu. Iar, acum, știm și de ce liderul PNL este, în mod dramatic și fatal, prins între liniile trenului.

Sorin Rosca Stanescu