Operațiunea Băsescu-Macovei

Publicarea raportului Comisiei Predoiu referitor la arhiva secretă SIPA aruncă în aer tandemul Băsescu-Macovei. Și îl poate plasa pe judecătorul Cristi Danileț într-un scenariu penal. Din acest raport, care, iată, a fost dat publicității, și nu prin grija ministrului Tudorel Toader, rezultă că s-au încălcat flagrant legile țării, iar scopul nu putea fi altul decât procurarea unor informații fie în vederea spălării, fie în vederea șantajării unor procurori și judecători.

Ce s-a întâmplat de fapt? În primul rând, trebuie să înțelegem că acest cuplu, Traian Băsescu-Monica Macovei, care se află la originea "modernizării statului" și a transformării acestuia, așa cum a precizat fostul președinte al României, într-un stat mafiot, a făcut un salt mortal în intervalul 2004-2006. În 2004, Traian Băsescu era primar general al Capitalei și președinte al Partidului Democrat. După ce îi făcuse vânt, deloc elegant, de la conducerea acestuia lui Petre Român. Avocatul Aurelian Pavelescu era, în acel moment, un colaborator apropiat al lui Traian Băsescu și, în această calitate, el a sesizat că serviciul secret al Ministerului Justiției funcționează ilegal. A întocmit un document pe care, în calitate de lider PD, l-a semnat Traian Băsescu și care a fost înaintat ministrului Justiției, solicitându-i-se desființarea SIPA, întrucât nu funcționa, ca serviciu secret, în baza unei legi organice. A sosit un răspuns negativ.

Traian Băsescu se pregătea intens pentru ca, sprijnt de PNL în cadrul alianței DA, să pună mâna pe puterea supremă în România. În scurt timp, a ajuns președinte, învingându-l pe Adrian Năstase. Aurelian Pavelescu a reluat demersul în vederea desființării SIPA. Urma ca Partidul Democrat să se adreseze justiției pe calea unui contencios adiminstrativ. Dar, conform propriei sale relatări, în mod inexplicabil, atât Traian Băsescu, cât și Monica Macovei, ajunsă ministru al Justiției, au refuzat să mai facă vreun demers. Oare de ce? Răspunsul la această întrebare este cheia aflării adevărului în ceea ce privește modul în care a fost deschisă și utilizată, sub formă de cutia Pandorei, arhiva SIPA. Trebuie precizat, înainte de a intra în alte detalii, că singurul beneficiar legal al informațiilor furnizate de acest serviciu secret, înființat ilegal și nesupus vreunui control public, era ministrul Justiției. În acea perioadă, Monica Macovei. Iar grosul informațiilor SIPA viza fapte reale sau presupuse de corupție ale procurorilor și judecătorilor, precum și detalii dezgustătoare din viața lor privată.

Monica Macovei, ajunsă ministru al Justitiei, nu avea nicio dificultate, la fel cum nu avea nici Traian Băsescu din postura să de președinte al României, de a desființa serviciul secret și de a da la topit întreaga arhivă, care era rezultatul unei operațiuni ilegale desfășurată în timp. De ce nu au făcut acest lucru? Răspunsul la această întrebare, ținând de esența "modernizării statului roman" prin transformarea sa într-un "stat mafiot", este dat cât se poate de percis și de succint de către raportul Comisiei Predoiu. Cătălin Predoiu, următorul demnitar instalat de Tăriceanu la portofoliul Ministerului Justiției, a dispus crearea unei comisii pentru inventarierea arhivei SIPA, la capătul căreia i-a fost prezentat un raport. Iar raportul, un document cât se poate de oficial, cuprinde mai multe informații de natură explozivă în ceea ce o privește pe Monica Macovei și modul în care a funcționat în tandem cu Traian Băsescu pe perioada ministeriatului ei.

În esență, Comisia a constatat că, sub ministeriatul lui Macovei, au fost dipuse operațiuni de rescriere a hard-disk-ului pe care fusese, la un moment dat, stocată în format electronic, în tot sau în parte, arhiva secretă. Ce semnificație are această informație? Dacă un hard-disk este șters, așa cum s-a întâmplat anterior și cum pretinde că a constatat judecătorul Cristi Danilet, care făcuse parte din comisia numită de Macovei, nu se întâmplă nimic extrem de grav, deși fapta în sine a fost ilegală. Pentru că există mijloace tehnice pentru ca informațiile dintr-un hard-disk șters să poată fi recuperate. În totalitate. Această operațiune, însă, nu mai poate fi făcută în ipoteza în care hard-disk-ul a fost rescris. Rescrierea hard-disk-ului sub mandatul Monicăi Macovei a fost a doua operațiune ilegală după cea a ștergerii acestuia, dar, de această dată, fatală din punctul de vedere al posibilității de a recupera arhiva electronică pe de o parte și mai ales de a putea ști, în viitor, cine, când și ce a copiat din respectiva arhivă. Este, în mod evident, o faptă penală. Comisia Predoiu a mai constatat existența unui xerox multifuncțional, operat prin chei de acces și folosit pentru copierea documentelor din arhivă aflate în forma lor materială.

Nu există, în schimb, pentru că pur și simplu a dispărut, evidența celor care au făcut copii xerox și nici nu mai există posibilitatea accesării acestor informații. Din nou, o faptă penală în cazul unei arhive secretizate. Membrii comisiei Macovei, așa cum constată Comisia Predoiu, au ridicat documente din arhiva operativa aflată în cadrul serviciului de informații și le-au predat Monicăi Macovei. Scurt pe doi. Nu rezultă câte asemenea documente au fost ridicate și predate. În schimb, știm cine au fost membrii comisiei. Două persoane: judecătorul Cristi Danileț și procurorul Paul Dumitriu. Deci, fie amândoi, fie unul din cei doi, dacă documentul este real, au săvârșita a treia fapta penală dintre cele descrise în raportul Comisiei Predoiu. Iată un excepțional punct de plecare pentru ancheta pe care anunță procurorii că au declanșat-o în legătură cu serviciul secret al Ministerului Justiției înființat ilegal, alcătuit, în general, din foști securiști și acuzat că s-a ocupat cu supravegherea și șantajarea procurorilor și judecătorilor. Ar fi, de fapt, o anchetă în care, în epicentru, s-ar găsi tandemul Traian Băsescu-Monica Macovei.

Sorin Rosca Stanescu