Naufragiul corvetelor

O știre bombă zguduie România la început de an. Pentru moment, a eșuat licitația pentru programul de înzestrare a Armatei numit „Corvetă multifuncțională". Pentru a doua oară, procedura a fost amânată. Și din nou din motive de legalitate. Iar acum solicitarea a fost făcută chiar de către secretarul de stat din MApN Andrei Ignat, responsabil cu derularea procedurii, care s-a adresat direct Parchetului Militar, acuzând suspiciuni rezonabile privind derularea legală a licitației. Scandalul este uriaș. Și vine, în mod nefericit, la scurt timp după cel generat de Klaus Iohannis, legat de șeful Marelui Stat Major.

Nu știm ce se întâmplă. Opinia publică nu a putut fi informată asupra modului în care s-a derulat această licitație, la capătul căreia ar trebui să înceapă construcția pe șantiere românești a patru corvete de ultimă generație, dotate cu cele mai perfomante echipamente și armamente. O mică și eficientă flotă, care, dacă ar fi funcțională, ar transforma România într-unul dintre jucători reali la Marea Neagră. Dar să nu ne amăgim. Investiția se ridică la un preț mare, plasat între unul și două miliarde de euro. Efortul pe care îl face statul român pentru a-și construi o flotă la Marea Neagră este uriaș. Pentru marii constructori de nave militare din lume, oferta țării noastre este o oportunitate. De aici și pericolul traficului de influență sau chiar a șantajului politic executat de unele state.

Ce știm totuși? Știm că pe data de 12 ianuarie, în urma unei licitați care a durat mult timp, urma să fie desemnat câștigătorul. Iar în zua de 11 ianuarie, totul a fost dat peste cap. La originea acestei operațiuni de blocare a licitației se află chiar unul dintre virtualii beneficiari. Respectiv Șantierul Naval Constanța, ca parte la asocierea în vederea construcției corvetelor cu Naval Group Franța. Practic, Șantierul Naval Constanța i-a cerut secretarului Apărării să acționeze în Justiție pentru a bloca licitația. Și, astfel, o uriașă afacere a statului român a încăput peste noapte pe mâna procurorilor de la Parchetul Militar.

Anterior însă, pe marginea acestei uriașe afaceri de înzestrare a Armatei Române s-au făcut o serie întreagă de valuri. Primul a fost creat de Dacian Cioloș, care, în ultima lună a mandatului său de prim-ministru, chiar înainte de sărbătorile de iarnă, printr-o operațiune hocus-pocus, a semnat o Hotărâre de Guvern ilegală, prin care aproba în beneficiul societății olandeze Damen, una dintre cele mai mari din lume în domeniul construcției de nave militare, o comandă pentru respectivele corvete, fără a face un concrurs de oferte sau o licitație și fără aprobarea Parlamentului, în condițiile în care prețul obliga la acest lucru. Dacia Cioloș nu a intrat în pușcărie, nici măcar nu a fost anchetat pentru această Hotărâre ilegală de Guvern, dată în condiții extrem de dubioase, dar, odată cu preluarea Executivului de către PSD, a fost inițat un program pentru adjudecarea pe o cale legală a acestei importante comenzi pentru Armată.

La data la care Cioloș a încercat marea cu degetul, în decembrie 2016, olandezii de la Damen nu se angajau să realizeze corvetele pe unul dintre cele două șantiere navale de care dispun în România și nici nu era prea clar cum vor fi ele înarmate. Această temă a dotării cu armament a corvetelor este de o importanță colosală. Pentru că, dacă nu ar fi corespunzător dotate, ar rezulta pur și simplu că statul român plătește sume uriașe de bani pentru niște simple ligheane plutitoare.

Între timp, lucrurile s-au limpezit cât de cât. În sensul că, dintre competitori, s-au reliefat doi care au capacitatea de a dota cele patru corvete cu echipamente de luptă competititive. Practic, vorbim de cele două societăi aflate în prezent în luptă și în litigiu pentru adjudecarea contractului. Naval Group Franța și Damen, care, între timp, s-a asociat cu Statele Unite în vederea înzestrării cu armament a corvetelor. Naval Group intenționează să execute aceste nave la Constanța, în timp ce Damen poate face același lucru la Galați. Evident, ca de obicei, fiind vorba de o afacere extrem de profitabilă, dar și de costisitoare pentru statul român, și-au băgat coada și politicienii. Politicienii români, dar și reprezentanții unor guverne străine, olandez și francez, care au pus la rândul lor presiune asupra MApN. Dintre politicenii români, s-a distins în mod deosebit Traian Băsescu, ca un adversar înverșunat al grupului olandez. Din motive doar de el știute. După sistarea licitației, reprezentanții altor două partide, tot din opoziție, PNL și USR, au sărit ca arși, reclamând faptul că Guvernul PSD s-a dovedit incapabil să inițieze o licitație corectă.

În legătură cu dedesubturile încă extrem de bine ascunse ale acestei afaceri, autorul considerațiilor din prezentul demers editorial nu mai diispune decât de un element care poate fi relevant. Ce știm? 1). Că unul dintre finaliști, prin reprezentantul român, respectiv Naval Group Franța, a solicitat anularea licitației. Acesta este un semn că francezii se temeau că vor pierde. 2). Societatea franceză dispune de un armament performant la nivel mondial, cu care ar putea dota cele patru corvete. Cu observația însă că, înainte de anexarea Crimeei, același grup din Franța a semnat un contract, tot pentru corvete, cu Federația Rusă, contract reziliat în momentul în care s-a decis adoptarea unor sancțiuni împotriva Federației Ruse. Anterior însă, întreaga documentație fusese pusă la dispoziția autorităților de la Moscova. 3). În ceea ce privește Grupul Damen, acesta a încheiat un parteneriat cu societăți de profil din Statele Unite, astfel încât are posibilitatea de a dota cele patru corvete cu întreg arsenalul de armament de luptă compatibil cu celelalte dotări de care a beneficiat și urmează să mai beneficieze Arata Română, care asigură securitatea la Marea Neagră și, în general, pe flancul sud-estic al NATO.

Și asta este cam tot ceea ce știm. Ceea ce nu știm ne vor spune poate procurorii. Fapt este însă că o licitație extrem de importantă a fost blocată în cel de-al doisprezecelea ceas. Și că miroase a fraudă. Sau a tentativă de fraudă.

Sorin Rosca Stanescu