Face Klaus Iohannis o combinație în trei?

A fost pus în circulație un scenariu halucinant. Dar în România totul este posibil. Se spune că președintele Klaus Iohannis are de gând să inițieze un dialog cu domnul Tudorel Toader pe temele care ard legate de marile parchete și în special de DNA. Și că a această discuție ar urma să fie invitată și doamna Laura Codruța Kovesi. Dacă se întâmplă așa ceva, atunci, din nou, puterea la cel mai înalt nivel din această țară este absolut originală. Adică președintele face o nemaivăzută.

Este într-adevăr o săptămână de foc. Care oferă fel de fel de surprize. La început, a fost lansată ipoteza conform căreia ministrul Justiției, domnul Tudorel Toader, de la care toată lumea așteaptă fie să facă ceva, fie să nu facă ceva, va prezenta un raport pe Ministerul Public în Parlament, urmat poate chiar de o declarație politică a plenului reunit, după care, joi, va susține o declarație de presă în care va preciza dacă o demite sau nu pe doama Laura Codruța Kovesi din funcția de șef DNA. Cu argumentele necesare. În scurt timp, s-a mai tăiat ceva din coada vulpii. Tot de către Tudorel Toader. Acesta inițial a transmis neoficial unor cunoscuți jurnaliști că în Parlament nu se va întâmpla nimic. Că nu va fi prezentat niciun raport. După care, oficial, a revenit. Și a spus că va fi totuși un raport. Neurmat însă de vreo declarație politică. Și că abia joi, la orele 18.00, va prezenta ceea ce toată lumea așteaptă. Și anume raportul său despre activitatea DNA și concluzia la care a ajuns legată de demitere.

Mi se pare la mintea cocoșului că ceva lipsește din acest calendar. Și anume informarea prealabilă a președintelui Klaus Iohannis. Ministrul Justiției nu poate ieși cu un anunț public de o asemenea importanță fără ca înainte președintele României, singurul în măsură să o demită pe doamna Laura Codruța Kovesi sau să refuze demiterea, să nu primească cât se poate de oficial raportul domnului Tudorel Toader. Deci undeva în acest interval de timp de câteva zile trebuie plasată și această operațiune de introducere în ecuație a Palatului Cotroceni. În fine, pentru ca nebuloasa să fie și mai mare, pe surse, se mai vehiculează și un act suplimentar al acestei comico-tragedii. Și anume că la Palatul Cotroceni va avea loc o întâlnire în trei. Președintele Klaus Iohannis, Tudorel Toader și Laura Codrușa Kovesi. Asta este, dacă cumva e adevărat, cea mai năstrușnică idee care a putut să treacă prin mintea președintelui României. Și se pare că a trecut. Pentru că în conferința de presă pe care a susținut-o la Cotroceni el a spus că dacă e necesar se va întâlni cu domnul Tudorel Toader. Se va întâlni și cu doamna Laura Codruța Kovesi. Și, atenție, s-ar putea întâlni în trei.

Este adevărat că în fișa postului unui președinte scrie că el trebuie să fie mediator între instituțiile statului, atunci când acestea se află în conflict. În acest sens, e cât se poate de firesc ca președintele să organizeze asemenea întâlniri, atunci când Parlamentul ar intra în conflict cu Executivul sau atunci când una dintre cele două Puteri sau ambele ar intra în conflict cu cea de-a treia, care este Puterea Judecătorească. Numai că asemenea întâlniri trebuie să participe reprezentanții legitimi ai respectivelor puteri. Președinții celor două Camere, primul ministru, președintele Consiliului Superior al Magistraturii. Dacă intră în conflict de pildă Serviciul Român de Informații, care nu reprezintă o putere constituțională în stat, cu una dintre cele trei puteri, în mod normal președintele nu are de ce să organizeze o mediere. Pentru că, fiind șeful Consiliului Suprem de Apărare a Țării, el este implicit cel care poate lua decizii în legătură cu activitatea serviciului secret și peste capul serviciului secret.

La fel stau lucrurile și în cazul ipoteticiei întâlniri în trei despre care apar atât informații pe surse cât și sugestii venite chiar din gura președintelui. Doamna Laura Codruța Kovesi nu este decât șefa unei direcții a Parchetului General. Nici mai mult, nici mai puțin. În ciuda importanței și vizibilității naționale și internaționale a respectivei instituții. Între șeful DNA și președintele Klaus Iohannis se interpun două nivele ierarhice. Primul este procurorul general, care are în subordine două direcții. DIICOT și DNA. Pe următoarea treaptă ierarhică este însuși ministrul Justiției, căruia Constituția îi conferă dreptul și obligația de a-și exercita autoritatea asupra Parchetelor. Prin urmare este ilogic, dar și anticonstituțional ca președintele să medieze între un ministru al Justiției, pe care legea supremă a statului îl obligă să-și exercite autoritatea asupra șefului DNA, și șeful DNA. De aceea, chiar dacă pe domnul Klaus Iohannis l-a luat puțin gura pe dinainte, eu nu cred că are de gând să pună la cale o asemenea premieră la Cotroceni.

Cât privește bâlbâielile lui Tudorel Toader, în sensul că ba se duce la Parlament, ba nu se duce, ba se duce pentru a obține o declarație a puterii legislative, ba se duce pentru o informa pur și simplu asupra situației din Ministerul Public în general, opinia mea este că asemeena oscilații, care irită pe bună dreptate opinia publică, nu îi aparțin decât parțial. Ezitările au drept sursă majoritatea parlamentară. Și, mai exact spus, sunt ezitări ale PSD. Și ca să fiu și mai exact decât atât, aceste bâlbâieli PSD, care pot deveni veritabile bâlbe, îi aparțin lui Livu Dragnea. Care probabil că încă negociază vânzarea meciului către statul paralel. În care a stat și el cu un picior destul de mult timp.

Dacă din această direcție orice prognoze trebuie să țină cont de labilitățile morale ale președintelui PSD, și de negocierile pe care le poartă, dacă le poartă, în nume propriu și nu în numele partidului sau al coaliției majoritare, în cealaltă parte, din nou prognozele sunt puse din capul locului sub semnul întrebării. Și al unui grad extrem de ridicat de incertitudine. Pentru că domnul Klaus Iohannis, care în definitiv e cel care decide în ultimă instanță ce se întâmplă cu șeful DNA, este butonat din afara cercului său de consilieri. Și din afara opiniilor exprimate de români. Și din afara instituțiilor acestui stat. Iar locul în care se ia adevărata decizie cu ce se va întâmpla sau nu se va întâmpla cu doamna Laura Codruța Kovesi este suficient de depate pentru ca informațile pe surse să fie inexistente sau, în cel mai bun caz extrem de confuze. Iar dacă, cu precizările de mai sus, pot fi făcute totuși, cu riscurile de rigoare, prognoze privind demiterea sau nedemiterea doamnei Kovesi de la conducerea DNA, este absolut cu neputiință să fie elaborată o proiecție cât de cât realistă asupra a ceea ce va însemna DNA în viitor. În sensul reformării ori non-reformării instituției.

Sorin Rosca Stanescu