Calendarul guvernului PNL. După Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a făcut marele anunț. În public. Nu s-a adresat deci doar staff-ului restrâns din conducerea PNL. A ținut să informeze întreaga clasă politică, populația României și, până la urmă, lumea întreagă că moțiunea de cenzură va trece. Și imediat va organiza consultări și va numi un premier liberal. Premierul unui guvern de tranziție. De ce a procedat așa? Și care vor fi pașii următori?

S-a dovedit că am făcut un raționament corect. Atunci când am preconizat că nici Klaus Iohannis, nici PNL nu mai pot da înapoi. Și că vor fi siliți să-și asume guvernarea. La propriu. Nu doar declarativ. Și iată, acum avem o confirmare oficială. Klaus Iohannis încearcă să instaleze de îndată un guvern PNL. De tranziție.

O precizare extrem de importantă, pe care Klaus Iohannis a făcut-o în discursul public de la Iași, este că liberalii trebuie să se pregătească să guverneze. Iar acest guvern liberal va fi unul de tranziție. Care, atenție, va trebui să gestioneze alegerile. Prin urmare, Klaus Iohannis ia în calcul o schimbare de Guvern până la alegerile prezidențiale. Deci foarte repede. De ce atât de repede?

Un guvern, fie el și de tranziție, destinat să funcționeze un an de zile, are nevoie de un buget. Bugetul trebuie să exprime filozofia liberală. Dacă mai există așa ceva. Dacă nu, el trebuie măcar să materializeze câteva dintre opiniile politice exprimate cu o frecvență mai mare de către liderii acestui partid. Elaborarea bugetului într-un format final nu poate fi operată însă din afara guvernării. Este obligatoriu ca PNL să fie la butoane, iar miniștrii acestui partid să aibă acces la o serie întreagă de informații, care se presupune că până în prezent le-au fost ascunse de către PSD. Anul viitor, România, în viziunea lui Klaus Iohannis, de altfel cât se poate de corectă, va trebui să pornească având deja adoptată în Parlament o lege a bugetului. Știe că va fi greu, pentru că partidele care au semnat moțiunea de cenzură, care speră el că vor și vota ce au semnat, nu vor face parte toate din algoritmul politic a noului guvern, în esența lui PNL, și nici nu vor susține necondiționat măsurile pe care le va adopta să spunem cabinetul lui Ludovic Orban. De aceea, chiar și procedura de adoptare a bugetului pe 2020 va necesita intense negocieri, care, la rândul lor, vor consuma timp.

Acum semnalul a fost dat. Klaus Iohannis a apăsat în fine pe pedala de accelerație. Asta înseamnă că PNL, până la votul moțiunii de cenzură, care va avea loc joi, trebuie să-și pregătească un plan minuțios în câteva variante. Să ia mai întâi în calcul că vor guverna singuri, fără niciun alt partener politic. De altfel, USR a afirmat de multe ori că nu dorește să guverneze până la sfârșitul anului 2020, după ce se vor fi consumat alegerile parlamentare, sau până la eventualele alegeri anticipate. PMP, la rândul său, a afirmat răspicat că Ludivic Orban nu e bun de premier. Și că nici nu se gândește să facă parte din echipa acestuia. La fel, Pro România, prin vocea lui Victor Ponta, lider politic predispus însă să se răzgândească la fiecare pas. Nici UDMR nu s-a arătat dispus să intre într-o guvernare, cel puțin înainte de alegerile parlamentare, alături de o echipă Ludovic Orban. Dar președintele, pentru moment cel puțin, nu are de ales.

Klaus Iohannis trebuie să-i încredințeze lui Ludovic Orban sarcina formării guvernului liberal. Admițând că guvernul format de acesta din urmă cade la vot în Parlament, va face o altă nominalizare. Dar și această operație cere timp. Iar numărătoarea inversă a început. Dacă vrea să termine treaba până la alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis, pentru prima dată probabil în viața lui politică, va trebui să apese pedala de accelerație la maximum. Cu atât mai mult cu cât, chiar și dacă se intră în spirala alegerilor anticipate, după o eventuală respingere a celei de-a doua nominalizări, Klaus Iohannis tot trebuie să știe cu exactitate cum stă până la alegerile prezidențiale.

Și cum anume va funcționa un guvern exclusiv liberal? Ludovic Orban va fi premier și își va forma un cabinet dintre oamenii din partid în care are încredere, încredințând poate unele ministere unor așa-ziși tehnocrați, pentru a lăsa astfel spațiu de manevră și celorlalte partide politice din actuala opoziție. În aceeași logică, este de presupus că și miniștrii secretari de stat vor fi numiți tot din rândul unor așa-ziși tehnocrați. Prin buget va încerca să dea cât de cât satisfacție și celorlalte partide. Acest guvern de tranziție se va mișca la liber impuse și, pe parcursul gestionării situației politice și economice, va trebui să se dea de mai multe ori peste cap, oferindu-le motive de satisfacție partidelor care îi pot asigura majoritatea în Parlament, pentru proiecte punctuale. Acest guvern va începe, operațiune care va dura câteva luni, prin a-i înjura pe pesediști pentru greaua moștenire lăsată și va face dezvăluiri referitoare la cheltuielile nesăbuite, după opinia PNL, făcute de Viorica Dăncilă. Apoi își va consuma energiile până la epuizare, în efortul de a gestiona lucrurile și de a schimba din mers direcția în care se îndreaptă România. În cele din urmă, guvernul Orban va sfârși hulit și dat jos de la putere. Asta se va întâmpla imediat după alegerile parlamentare. Așa se explică de ce Klaus Iohannis a vorbit doar despre un guvern de tranziție, cu o durată de existență limitată.

Ar trebui să ne mai fie clar și faptul că Iohannis respinge ideea unui viitor guvern alcătuit din toate partidele care au semnat pentru moțiunea de cenzură. Își dă și el seama de atâta lucru, înțelege și el că un asemenea guvern nu ar fi funcțional, întrucât fiecare decizie se va lua abia după ce reprezentanții tuturor formațiunilor politice se vor sfâșia între ei. De cele mai multe ori în văzul lumii.

Sorin Rosca Stanescu