Unde ne sunt intelectualii publici ?
Postat la: 02.09.2021 | Scris de: ZIUA NEWS
Acum mai bine de 15 ani apăreau, unul după altul, la Editura Compania titlurile : „Retori, simulacre, imposturi. Cultură şi ideologii în România", autor Ciprian Şiulea (2003) ; „Boierii minţii. Intelectualii români între grupurile de prestigiu şi piaţa liberă a ideilor", autor Sorin Adam Matei (2004) ; „Chemarea la ordine. Anchetă asupra noilor reacţionari", autor Daniel Lindenberg (2004), în traducerea lui Valentin Protopopescu ; „Tânăra generaţie. Crize vechi în haine noi. Cine sunt şi ce vor tinerii români ?", texte ale filosofului Mircea Vulcănescu adunate într-o primă ediţie datorată lui Marin Diaconu (2004) ; „Noii precupeţi. Intelectualii publici din România după 1989", autor Adrian Gavrilescu (2006).
Aceste studii şi eseuri de stringentă necesitate şi actualitate au făcut mari valuri, au produs deranj, au fost abundent comentate şi, pentru că au plăcut, au interesat, au fost chiar... plagiate (în idei). Sau, mă rog, imitate „româneşte". Dar unde sunt astăzi intelectualii noştri enervaţi de altădată ? Andrei Pleşu şi-a însuşit zgomotos, abuziv şi fanfaron titlul de „boier al minţii". Prietenii săi din „unitatea" de „dezinformare" i-au ţinut disciplinat isonul, ca într-o cântare bizantină, aşa cum se cuvine „la porţile Orientului". În realitate, în volumul „Boierii minţii" al lui Sorin Adam Matei era vorba în principal de marii paşoptişti, modernizatorii României, şi de cinstiţii şi demnii lor continuatori. Ei erau adevăraţii boieri ai minţii.
Horia Roman Patapievici era, într-adevăr, citat şi luat în vizor, dar doar în câteva paragrafe. Se descria acolo modul de „recrutare" (cooptare) şi de lansare a aşa-zişilor noi „directori de conştiinţă". Era vorba despre o falsă societate civilă, despre intelectuali publici împinşi în faţă prin abuz, prin forţă sau chiar prin complot şi legendare (vezi cazul căpitanului Soare). Dar primul care a deschis focul a fost Ciprian Şiulea, cu „Retori...", în 2003, carte în care nu ierta pe nimeni şi nimic („Şase teme de reflecţie pe care un tânăr eseist le tratează ca pe nişte „chestiuni arzătoare" : cât şi cum suferim de pe urma mediului urban desenat de arhitectura perioadei comuniste ; ce vedeam la teatru până în 1989 şi mai vedem, din când în când, şi azi ; de ce ar trebui să-l recitim azi pe rău-înţelesul Maiorescu ; cât de raţionale sunt discursurile care ne îndeamnă să apucăm spre Europa ; care ar fi salvarea „omului recent", după H.-R. Patapievici, şi de ce ar trebui să fim cu tot dinadinsul postmoderni, după Ion Bogdan Lefter.").
Ne întrebam în editură dacă, cu un asemenea tir de jur-împrejur, va mai comenta cineva cartea, dar ne-am înşelat. A comentat-o toată lumea, dar fiecare lider de opinie, fiecare gaşcă sau gazetă cita şi analiza doar părţile care-i priveau pe adversari, propriul portret era trecut discret sub tăcere. Războiul intelectualilor a fost încheiat implacabil de Adrian Gavrilescu, cu „Noii precupeţi..." în 2006, care făcea un tablou sumbru al întregului spectru al intelectualilor publici din România momentului, inclusiv desfăşurarea de trupe dubioase din media şi din universităţi. „Chemarea la ordine" a francezului Daniel Lindenberg atrăgea atenţia asupra unui fenomen periculos, umflat ulterior cu neoliberalii şi neoconservatorii care au ocupat, neostalinist şi neotroţkist, toată scena intelectuală în Occident (şi pe cea de la noi).
„Tânăra generaţie..." (2004), o „carte" inedită a lui Mircea Vulcănescu, a fost repede însuşită de tinerii „noii ordini" şi transformată în program politic propriu. Robert Turcescu, promovat vedetă la Realitatea TV - cu biluţe, Elena Udrea şi preşedintele Norvegiei -, a prezentat-o pe larg, entuziast, ca şi cum ar fi scris-o el însuşi. Înalta moralitate a martirului Mircea Vulcănescu acoperea golul, impostura noii tinere generaţii capitaliste din România. Volumul a fost folosit ca un document de legitimare şi credibilizare în absenţa unei morale şi opere proprii.
„Mais où sont les neiges d'antan ?" (Ballade des dames du temps jadis, François Villon) sau „Unde ni sunt visătorii ?" (Alexandru Vlahuţă). Nu mai avem decât „juni corupţi" (M. Eminescu) şi falşi maeştri total compromişi ? Nişte pensionari care-şi ronţăie în faţa televizoarelor avantajele obţinute sub toate regimurile ? România, la fel ca toate ţările din UE şi SUA, trece de aproape doi ani printr-una dintre cele mai grave crize de la al doilea război mondial încoace : criza covid - un al treilea război mondial, un război biologic. Cu rare şi foarte respectabile excepţii - site-ul Active News, condus de Victor Roncea, Radio Gold FM, condus de Cosmin Guşă junior, site-ul corectnews şi alte câteva site-uri, bloguri şi conturi de Facebook cu jurnalism activ, precum Ambrus Bela şi Alexandru Petria, figuri ca prof. Vasile Astărăstoae, dr. Răzvan Constantinescu, avocatul Gheorghe Piperea şi nu mulţi alţii -, intelectualii publici români se ascund în case, se claustrează voluntar, nu mai au opinii şi nu mai aduc nici o informaţie utilă, obiectivă fostului lor public. Pentru intelectualii noştri, covidul şi anunţata vaccinare obligatorie nici nu există. Partitura dictată de guvern e raportată întocmai şi la timp de o presă aproape militarizată.
Ce gândeşte eseistul Gabriel Liiceanu (pretins filosof şi mare moralist) despre covid şi despre vaccinarea obligatorie ? Nici eternul nostru candidat la premiul Nobel, Mircea Cărtărescu, nu pare prea interesat de asemenea subiecte, care sunt tratate în lung şi în lat pe toată planeta. Bine sau prost, pro sau contra, intelectualii occidentali, mai ales cei americani, se implică în marea criză actuală. Dar nu şi intelectualii din România ! Confirmă ei plenar porecla ce le-a fost aplicată, aceea de „fripturişti ai lui Băsescu" ? Atât de mult să-i fi uzat slujirea necritică a jalnicului preşedinte Traian Băsescu Petrov şi a întregului său regim de tristă amintire ? Aproape toţi intelectualii publici de azi par să fi devenit intelectuali de stat. De partid şi de guvern. Într-o lume a gazetelor de perete, ca altădată, în anii '50 ...
Petru Romoşan
-
Războiul din Ucraina și gazele platoului continental al Mării Negre
Strategic, dacă Putin reușește să ocupe Odessa, Ucraina va fi închisă ca într-o cutie - fără ieșire la mare și fără logi ...
-
CSAT degeaba. Spionii rămân invizibili!
Este de râsul curcilor. S-a întrunit CSAT. Pentru a dezbate și a aproba, nici mai mult și nici mai puțin, decât raportul ...
-
Lucian Bode a văzut șacalii. Cine-i prinde?
Învățat despre utilitatea glonțului magic, Lucian Bode a lansat cel mai consistent mesaj de campanie electorală: "În vre ...
-
Sebastian Burduja, agent la bursă pentru NuScale
O afacere aproape falimentară în Statele Unite este îmbrățișată și asumată cu entuziasm de Sebastian Burduja, ministru a ...
-
Nu este despre ceea ce se vede. Este despre ceea ce credeti ca se vede!
Pe asta se si bazeaza unele tehnici de imagine, manipulare sau dezinformare! Culmea, adevarul este intodeauna la suprafa ...
-
Atacul Iranului e o mutare de șah geopolitic extrem de iscusită
Așa cum presupuneam ieri dimineață, când am analizat la cald atacul Iranului asupra Israelului, au fost servite publicul ...
-
Când te întorci din morți!
De un an m-am luptat cu moartea. E o glumă să spun că eu! Nu! Nicicum! Nu aveam sorți de izbândă nicicum la câte păcate ...
-
Iranul dă șah Israelului și Americii
În Orientul Mijlociu, în această dimineață, războiul nu este (deocamdată) mai mare decât era ieri. Iranul a tras un foc ...
-
Mult zgomot pentru mai nimic
Mult zgomot pentru nimic (Much ado about nothing) este o comedie romantică, una dintre marile comedii ale marelui Will. ...
-
PNL este pe cale de dispariţie la Satu Mare
În ultimele două săptămâni s-a declanşat o hemoragie puternică în organizaţia PNL Satu Mare, condusă de deputatul Adrian ...
-
Sensul păcii
Nimeni nu s-a îndoit de cunoașterea istoriei și politicii de către Helmut Schmidt. Ministru al economiei, al apărării, c ...
-
Motrenismul
În istoria Regatului român, probabil cea mai suveranistă perioadă din istoria poporului român, au existat mai multe cure ...
-
Bonsaiul francez și belicoasa Maia
Emmanuel Macron a declarat că vrea să trimită trupe terestre în Ucraina. Într-un schetch de stand up, un comedian ucrain ...
-
S-a dus ultimul anti-imperialist! Ilie Șerbănescu a prevăzut, încă din anii '70, expansiunea multinaționalelor
Ilie Șerbănescu a plecat puțin. Avea 81 de ani. Era măcinat de-o boală ascunsă, dar și de suferința că televiziunile i-a ...
-
Condiția mea pentru George Simion e fermă!
Ca să fie clar, hai să vorbim despre ce s-a întâmplat de fapt până acum, pentru că au trecut două săptămâni de când, în ...
-
De ce se teme ca de moarte George Simion?
În fosta cetate de scaun a Târgoviștei, echipat corespunzător, în costumul lui Vlad Țepeș, liderul AUR a dezumflat un ba ...
-
Dictatura OMS
Peste aproape două luni, între 27 mai și 1 iunie, la Geneva, cea de-a 77-a adunare a Organizației Mondiale a Sănătății v ...
-
Guvernul Bulă: minciuni frumoase la Bruxelles și realități mizere acasă!
Înainte de revoluție au circulat nenumărate bancuri, care exprimau plastic natura duală a realităților românești: vitrin ...
-
Amantlâcul (politic) salvează România!
Dacă urmăriți politica din România, și sigur o faceți, fie măcar din cauza prețurilor care explodează deja de mai bine d ...
-
Viitorul luminos: absența dezbaterii și a confesiunii
„Preocuparea pentru imagine - nota Ion Cristoiu într un text -, vizează în politica de azi preocuparea pentru impresia l ...
-
Europa unită de astăzi
Europa unită are realizări certe, precum pacificarea continentului, amplificarea circulației bunurilor și persoanelor, d ...
-
Caracatița Raed Arafat
Din nou scriu despre o întreagă încrengătură în epicentrul căreia se află Raed Arafat. Care nu este un oarecare. Am prez ...
-
Anunțul candidaturii lui Cozmin Gușă la Primăria Capitalei susținut de AUR se află prosperitatea bucureștenilor și consolidarea mișcării suveraniste în România
Anunțul momentului, făcut de consultantul politic Cozmin Gușă la Realitatea PLUS! Care este decizia care va schimba radi ...
-
Mai înțelege cineva ceva din politica americană?!
„Mai puțină lume știe că Chicago, Illinois, a fost orașul din SUA unde a luat ființă Partidul Comunist American (PCA), î ...
-
Românii au o existență parțială
Românii nu pot fi bănuiți de vreo parțialitate (atitudine părtinitoare) față de un alt neam, chiar dacă au trăit în vasa ...
-
Dacă Valentin Lazea ar fi fost sincer măcar cinci minute...
România performantă sau România păcălită? Vestea cea mare: am depășit Ungaria! Și totuși BNR ne spune să ne cârpim haine ...
-
Proiect de pace durabilă
Anulată de două războaie în curs, Ucraina și Gaza, și umbrită de conflicte potențiale, precum cel din jurul Taiwanului, ...
-
O caracatiță a partidului stat
Este poate pentru ultima dată când utilizez această expresie cu trimitere expresă la Partidul Social Democrat. În viitor ...
-
Votăm românește sau votăm cu „mondialii"?
Alegerile bat la ușă. Toate partidele trebuie să-și arate „puterea", „organele" de care dispun, listele de candidați, iu ...