Situațiile în care am scris
Postat la: 28.10.2020 | Scris de: ZIUA NEWS
Cititul și scrisul au fost viața mea. Nu mă mândresc cu asta, mi-ar fi plăcut să fiu preocupat de ceva mai apropiat de natură - grădinărit, explorarea ghețurilor din Antarctica, înotul în mare -, nu de ceva exclusiv artificial, inventat de om. Dar așa fost să fie.
Mulți iubitori de literatură au povestit în ce situații insolite au citit de-a lungul vieții lor. Margareta Labiș, sora lui Nicolae Labiș, își amintește că ea și Nicolae își amenajaseră într-un arin din curtea casei, sus, în mijlocul frunzișului bogat, un loc de citit, cu măsuță și două scaune. Acolo se ascundeau și se dedau lecturii, fără să răspundă părinților care îi căutau și îi strigau intrigați de dispariția lor.
Sunt, în istoria literaturii, sute de mărturii de acest fel. Mai puțini autori au vorbit însă de situațiile neobișnuite în care au scris. Le-au evocat, uneori exegeții lor. Așa am aflat, de exemplu, că un laureat al Premiului Nobel, Knut Hamsun, și-a scris romanul Foamea pe câte o bancă din parc, aproape leșinând de foame, cu căpețele de creioane, pe hârtie obținută prin netezirea ghemotoacelor de hârtie găsite pe stradă. Eu n-am luat Premiul Nobel, dar aceasta numai din cauză că nu există un Premiu Nobel pentru critică literară. Și nici exegeți nu am, însă îi voi avea post-mortem. Așa că nu mi se pare deplasat să povestesc în ce condiții mi-am făcut de-a lungul anilor profesia.
Am scris la vârsta de nouă ani, cu un creion mecanic, pe un caiet dictando, ținut pe plita fără foc a bucătăriei de vară din casa bunicii de la țară, poezia "Incendiul", inspirată de un incendiu din sat.
Am scris în cimitir, pe coajă mătăsoasă de mesteacăn, versuri de dragoste pentru iubita mea din liceu, A., în prezența ei.
Am scris în minte rezumatul unei cărți inexistente a lui Mihail Sadoveanu, pe care l-am recitat la ora de română și am obțint nota 9 („Ți-aș fi dat 10 - mi-a explicat profesoara de română Viorica Breabăn -, dar pentru că n-ai citit cartea recomandată de mine, 'Baltagul', ți-am scăzut un punct.")
Am scris în tren, cu foi A4 pe genunchi, în lungul drum de la București la Suceava, o mare parte din lucrarea mea de licență "Poezia lui G. Bacovia", un act de exorcism, pentru care Nicolae Manolescu mi-a dat 10 și pe care mi-a publicat-o în revista "Steaua" (cu concursul lui Aurel Rău, care era pe atunci directorul revistei).
Am scris în noaptea nunții (29/30 august 1970), în apartamentul nupțial de la hotelul „Berbecul" din Ploiești. După ce Domnița a adormit, m-am așezat la masa de machiaj cu oglindă (masă de scris nu există în hoteluri) și am început să lucrez în regim de urgență la un eseu despre Ion Barbu pentru rubrica mea "Comentarii critice", din revista Luceafărul.
Am scris pe un caiet studențesc, în timpul cursului de teoria literaturii al lui George Macovescu, scurte adnotări sarcastice la ceea ce ne spunea profesorul, opunând unor idei estetice consacrate propriile mele idei. (Pe un caiet studențesc și-a scris și Eminescu poemul "Memento mori", audiind un curs de istorie antică la Viena.) Multe dintre afirmațiile mele teribiliste de atunci și-au găsit locul, ulterior, prelucrate, în volumul "Cum se fabrică o emoție" (publicat într-un tiraj confidențial și, din păcate, netrimis în librării, de Editura Contemporanul).
Am scris în armată, pe drepunghiuri de pânză decupate din cearșaf, însemnări de jurnal. Le țineam în buzunarele uniformei și, odată, când am fost percheziționat, n-au fost decoperite pentru că... n-au foșnit.
Am scris în cabina unui camion de ocazie, luat de la Brașov la București, un articol pentru "România literară" despre poezia lui Emil Brumaru. Hurducăturile erau atât de mari încât literele îmi ieșeau strâmbe și de necitit. Toată munca mea de câteva ore s-a dovedit până la urmă a fi fost inutilă. Mai bine contemplam peisajul de pe Valea Prahovei.
Am scris sute de pagini de critică literară în camera mea de la bloc, la o mașină de scris germană, "Continental", procurată de tata înainte de război și dăruită apoi mie. Băteam cu un singur deget, care mi s-a și tocit de-a lungul timpului din cauza asta, și marea mea grijă era ca țăcănitul mașinii să nu răsune prea tare în clădirea prost izolată fonic. Am făcut rost cu greu de un suport de pâslă gros pe care așezam mașina de scris ca să nu intre în contact direct cu lemnul biroului. Și totuși, în liniștea nopții, țăcănitul se auzea în apartamentele vecine, iar unii locatari băteau nervoși în calorifere ca să mă facă să încetez.
Am scris apoi la calculator, fericit că scrisul meu a devenit silențios. Am scris, am scris, am scris. Când am avut și laptop, am scris în cele mai diferie locuri, penru că îl purtam peste tot cu mine. La vila scriitorilor de la Neptun, la o cabană în munți, într-o sală de așteptare la gară, în mașină cu altcineva la volan.
Acest text îl scriu tot la laptop. Stau întins într-un pat medical, la mine acasă, nu la spital, și țin laptopul deasupra mea. Pe geam văd pomii înalți sădiți cu ani în urmă de mine pe un teren pe care zeci de ani la rând se cultivase doar porumb. De șase luni nu am mai ieșit din casă ca să le mângâi trunchiul zgrunțuros și drag. Am ulcerații la picioare și dureri mari, douăzeci patru de ore din douăzeci și patru. Când scriu, uit de ele. Nu complet. Ele au devenit un fel de acompaniament în surdină al scrisului meu.
Alex Stefanescu
-
La București a ieșit tot cum au vrut Iohannis și Kavalec
Să vă prezint cronologia evenimentelor de ieri din coaliția PSD-PNL referitoare la susținerea unui sau unor candidați la ...
-
Alegeri prezidențiale 2024: de ce ar trebui să votăm un candidat-maimuță?
Motto: "Alegerea românilor nu constituie cîtuși de puțin o surpriză, gîndiți-vă că românii nu au mai avut un președinte- ...
-
Struțo-cămila s-a destrămat, iar actul nu a fost consumat
Astăzi am de făcut o alegere grea. Trebuie să optez între două teme extrem de importante. A explodat literalmente tema r ...
-
Trezește-te, popor român!
Ți s-a luat dreptul la istorie, popor român! Ți s-a rupt legătura cu pământul și de aceea acum rătăcești, căci pentru ti ...
-
Fisură majoră la vârful Coaliției
Struțo-cămila PSD-PNL, care intenționează să instaureze în România partidul stat în următorii opt ani, s-a defectat la v ...
-
Palatul Victoria - rezervația lupilor de pe Wall Street?!
O stranie coincidență dintre acțiunile politice de la București și prețul acțiunilor unei companii americane s-a putut v ...
-
An electoral ciudat: anul independenților
Sunt bune șanse ca alegerile europarlamentare să fie câștigate de suveraniștii din AUR. Bineînțeles dacă facem o socotea ...
-
Geoană - Gușă în finala prezidențială!
Ieri, spre seară, tabloul alegerilor prezidențiale s-a schimbat brusc. Într-un fel, chiar s-a răsturnat. Și s-a născut s ...
-
Războiul din Ucraina și gazele platoului continental al Mării Negre
Strategic, dacă Putin reușește să ocupe Odessa, Ucraina va fi închisă ca într-o cutie - fără ieșire la mare și fără logi ...
-
CSAT degeaba. Spionii rămân invizibili!
Este de râsul curcilor. S-a întrunit CSAT. Pentru a dezbate și a aproba, nici mai mult și nici mai puțin, decât raportul ...
-
Lucian Bode a văzut șacalii. Cine-i prinde?
Învățat despre utilitatea glonțului magic, Lucian Bode a lansat cel mai consistent mesaj de campanie electorală: "În vre ...
-
Sebastian Burduja, agent la bursă pentru NuScale
O afacere aproape falimentară în Statele Unite este îmbrățișată și asumată cu entuziasm de Sebastian Burduja, ministru a ...
-
Nu este despre ceea ce se vede. Este despre ceea ce credeti ca se vede!
Pe asta se si bazeaza unele tehnici de imagine, manipulare sau dezinformare! Culmea, adevarul este intodeauna la suprafa ...
-
Atacul Iranului e o mutare de șah geopolitic extrem de iscusită
Așa cum presupuneam ieri dimineață, când am analizat la cald atacul Iranului asupra Israelului, au fost servite publicul ...
-
Când te întorci din morți!
De un an m-am luptat cu moartea. E o glumă să spun că eu! Nu! Nicicum! Nu aveam sorți de izbândă nicicum la câte păcate ...
-
Iranul dă șah Israelului și Americii
În Orientul Mijlociu, în această dimineață, războiul nu este (deocamdată) mai mare decât era ieri. Iranul a tras un foc ...
-
Mult zgomot pentru mai nimic
Mult zgomot pentru nimic (Much ado about nothing) este o comedie romantică, una dintre marile comedii ale marelui Will. ...
-
PNL este pe cale de dispariţie la Satu Mare
În ultimele două săptămâni s-a declanşat o hemoragie puternică în organizaţia PNL Satu Mare, condusă de deputatul Adrian ...
-
Sensul păcii
Nimeni nu s-a îndoit de cunoașterea istoriei și politicii de către Helmut Schmidt. Ministru al economiei, al apărării, c ...
-
Motrenismul
În istoria Regatului român, probabil cea mai suveranistă perioadă din istoria poporului român, au existat mai multe cure ...
-
Bonsaiul francez și belicoasa Maia
Emmanuel Macron a declarat că vrea să trimită trupe terestre în Ucraina. Într-un schetch de stand up, un comedian ucrain ...
-
S-a dus ultimul anti-imperialist! Ilie Șerbănescu a prevăzut, încă din anii '70, expansiunea multinaționalelor
Ilie Șerbănescu a plecat puțin. Avea 81 de ani. Era măcinat de-o boală ascunsă, dar și de suferința că televiziunile i-a ...
-
Condiția mea pentru George Simion e fermă!
Ca să fie clar, hai să vorbim despre ce s-a întâmplat de fapt până acum, pentru că au trecut două săptămâni de când, în ...
-
De ce se teme ca de moarte George Simion?
În fosta cetate de scaun a Târgoviștei, echipat corespunzător, în costumul lui Vlad Țepeș, liderul AUR a dezumflat un ba ...
-
Dictatura OMS
Peste aproape două luni, între 27 mai și 1 iunie, la Geneva, cea de-a 77-a adunare a Organizației Mondiale a Sănătății v ...
-
Guvernul Bulă: minciuni frumoase la Bruxelles și realități mizere acasă!
Înainte de revoluție au circulat nenumărate bancuri, care exprimau plastic natura duală a realităților românești: vitrin ...
-
Amantlâcul (politic) salvează România!
Dacă urmăriți politica din România, și sigur o faceți, fie măcar din cauza prețurilor care explodează deja de mai bine d ...
-
Viitorul luminos: absența dezbaterii și a confesiunii
„Preocuparea pentru imagine - nota Ion Cristoiu într un text -, vizează în politica de azi preocuparea pentru impresia l ...