Primul semnal public din Turcia: a fost ridicat capacul coşului cu vipere de la Montreux!
Postat la: 05.04.2021 | Scris de: ZIUA NEWS
De-abia când ies la pensie, militarii şi diplomaţii lăsaţi la vatră simt câteodată, adevărat rar după o viaţă de supuşenie la ordin, simt nevoia să iasă în public, adoptând singurul mod care, după părerea lor, nu i-ar trimite în locuri ferite şi nesănătoase: scrisorile publice de avertisment.
Aşa se întâmplă acum în Turcia când, brusc, chiar fără a trage focurile reglementare de avertisment, foşti amirali şi foşti diplomaţi semnează scrisori de avertisment împotriva construirii Canalului Kemal. Principiul este interesant deoarece, cel puţin teoretic, un asemenea efort logistic presupune, în Turcia lui Erdogan, că semnatarii au primit promisiunea unei protecţii externe, în opinia lor îndestul de puternică încât să-i îndemne la o coaliţie pe faţă împotriva proiectului-far asumat de Erdogan ca formulă de realizare a unui mare proiect de securitate care să-i dea posibilitatea controlului accesului în toate spaţiile maritime din regiune şi să deţină puterea comercială şi militară unică dată de proprietatea naţională asupra noului canal.
După nişte ani în care lumea occidentală, mai ales analiştii afiliaţi echipei Trump, au ridiculizat proiectul şi l-au declarat imposibil din cauza situaţiei precare financiare a Turciei (exact acelaşi model reducţionist şi simplificator aplicat Rusiei şi Chinei), acum, în faţa certitudinii că Erdogan a decis să urmeze construcţia, au început construcţiile de tensiuni. Şi acestea uşor de înţeles deoarece, în paralel, se poartă negocieri pentru revizuirea unora dintre prevederile Convenţiei de la Montreux din 1936, cea care reglementează circulaţia în Strâmtori a navelor comerciale şi militare pe timp de pace şi război. Şi, deocamdată, constituie singura stavilă pentru ca navele militare de mare tonaj ale forţelor NATO să circule liber în Marea Neagră, condiţie sine qua non pentru îndeplinirea cu succes a unor manevre specifice în caz de conflict sau în dorinţa de a implanta oarece elemente reale de disuasiune în faţa Flotei ruse din Marea Neagră. Aşa cum ar fi, spre exemplu, submarine de atac dotate cu rachete de croazieră.
În condiţiile reglementărilor actuale, întreg traficul civil şi militar este într-adevăr controlat de Turcia care, invocând prevederile foarte clare ale Convenţiei, poate interzice intrarea sau ieşirea oricărei nave aparţinând unei nave eventual beligerante. Pe când, în cazul unui canal cum îl doreşte Erdogan, lucrurile sunt mai mult decât simple: Istanbul Kanal va fi construit pe teritoriul naţional al Republicii Turcia şi, amănunt deloc neglijabil, va fi apărat de baterii de rachete S-400, ceea ce înseamnă o bulă de interzicere de acces nu imposibil, dar greu penetrabilă şi cu cu costuri foarte mari umane şi materiale. Toată discuţia de acum se poartă într-un context extrem de special: în 2018, Erdogan a semnat un Decret Prezidenţial în care-şi conferă personal autoritatea unică de a scoate Turcia din orice pact sau tratat internaţional (precum Convenţia de la Montreux) fără să aibă nevoie de aprobarea Parlamentului. Fascinaţia „Modelului Trump" a fascinat mulţi dintre liderii politici ai vremii şi va continua, veţi vedea, să-i inspire pe mulţi alţii, inclusiv în Europa.
Ce spune scrisoarea de avertisment semnată de 126 de foşti ambasadori ai Turciei? Că sunt profund îngrijloraţi că deschiderea noului canal ar echivala cu cea a unui paner cu mult prea mulţi şerpi veninoşi deoarece, în climatul actual, negocierile pe subiectul Marea Neagră în general şi pe implicaţiile militare ale puterii militare garantate Turciei de Convenţia de la Montreux sunt atât de complicate, încă, scriau ei, „Kanal Istanbul va deschide Convenţia de la Montreux pentru discuţii şi va duce la pierderea suveranităţii absolute a Turciei asupra Mării Marmara".
Tonul scrisorii ambasadorilor este totuşi unui moale şi mai degrabă teoretic, amintind de somnolenţa deceniilor de convorbiri inutile, solemne şi încheiate cu comunicate asemenea ale Organizaţiei de cooperare economică la Marea Neagră. Asta era prima mişcare care deschidea o sperată construcţie a nemulţumirii: cu puţin timp în urmă a urmat o a doua scrisoare. de data asta redactată în termeni mult mai duri şi precişi şi făcută public în numele unui grup de 103 foşti amirali turci: „Faptul că retragerea din Convenţia de la Montreux a fost deschisă discuţiilor în legătură cu Kanal Istanbul şi dreptul de a ieşi din tratate internaţionale a fost privit cu îngrijorare". În ciuda speranţei lor copilăreşti că vor beneficia de protecţia vreunei umbrele aliate, Erdogan ordonă procuraturii să se pună imediat în mişcare şi, după un scenariu deja foarte bine rodat, 10 dintre foştii amirali sunt arestaţi sub acuzaţia de a „fi fost de acord să comită o crima împotriva statului şi a ordinii constituţionale din Turcia".
A fost oare o nouă încercare de lovitură de stat, şi mai prost pregătită decât cea din 2016, bizuindu-se doar pe puterea prezumtivă de influenţă a unui grup de militari de rang înalt, foşti actori importanţi în sistem, pentru a trezi oarecare loialităţi în armată? Proastă şi învechită gândire din cărţi de propagandă care spuneau cum se orchestrează o eventuală lovitură de stat militară în ţări bananiere: din primul moment, puciştii trebuie să cucerească televiziunea naţională şi şeful militar al operaţiunii să apară în mijlocul unui grup de ofiţeri costumaţi la impresionarea populaţiei, cu arme automate în mână, căşti şi veste antiglonţ, dar şi cu multe rânduri vizibile de decoraţii.
Şi în acest caz ar fi fost programat acelaşi număr de magie? Posibil. Chiar probabil deoarece în grupul primilor arestaţi se numără un personaj cunoscut, amiralul Cem Gurdeniz, autorul unui concept strategic denumit „Blue Homeland", considerat a fi baza ideologică pe care s-a construit doctrina prezenţei turce în estul Mării Mediterane. Forţa de reacţie rapidă constituită de Erdogan pentru asemenea situaţii a funcţionat impecabil. De data asta.
Dar, dincolo de toate astea, ce relevanţă are această discuţie posibilă despre Convenţia de la Montreux? Ne priveşte în mod direct deoarece ţara noastră se numără printre semnatarele documentului intitulat Convenţia privind regimul strâmtorilor Mării Negre din 20.07.1936. Suntem, în calitate de Înaltă Parte contractantă, în mod obligatoriu şi legal implicaţi, de la început, în orice discuţie sau negociere pentru modificarea textului respectiv. Era perfect previzibil că o asemenea discuţie va începe, Erdogan ştia foarte bine ce face când a semnat decretul care-i dă puteri absolute în domeniu, căci, în termenii Convenţiei, „durata sa de valabilitate va avea o durată de o sută douăzeci de ani". Şi se spune că:
„Dacă, cu doi ani înainte de expirarea zisei perioade de o sută douăzeci de ani, niciuna din Înaltele Părţi contractante nu va fi comunicat un preaviz de denunţare Guvernului francez, prezenta Convenţiune va rămâne în vigoare până la scurgerea a doi ani de la trimiterea unui preaviz de denunţare. Acest preaviz va fi notificat de către Guvernul francez Înaltelor Părţi contractante. Dacă prezenta Convenţiune ar fi denunţată conform dispoziţiunilor prezentului articol, Înaltele Părţi contractante convin de a trimite reprezentanţi la o conferinţă în vederea stabilirii termenilor unei noi convenţiuni. La expirarea fiecărei perioade de cinci ani, socotite de la intrarea în vigoare a prezentei Convenţiuni, fiecare din Înaltele Părţi contractante va putea lua iniţiativa de a propune amendamente în privinţa unei sau mai multor dispoziţiuni a prezentei Convenţiuni.
Pentru a fi luată în considerare, cererea de revizuire formulată de una din Înaltele Părţi contractante trebuie să fie sprijinită dacă e vorba de modificări de adus articolului 14 sau articolului 18, de către o altă Înaltă Parte contractantă şi, dacă e vorba de modificările oricărui alt articol, de către două alte Înalte Părţi contractante. Cererea de revizuire astfel sprijinită va trebui să fie notificată tuturor Înaltelor Părţi contractante cu trei luni înainte de expirarea perioadei de cinci ani în curs. Acest preaviz va cuprinde indicarea şi motivarea amendamentelor propuse. Dacă va fi posibil de a se ajunge la o înţelegere asupra acestor propuneri pe cale diplomatică, Înaltele Părţi contractante vor trimite reprezentanţi la o conferinţă convocată în acest scop."
Mizele sunt multiple şi privesc circulaţia viitoare în zona civilă şi militară, transferul deja propus de obligaţii prevăzute (pentru navele militare) de la actualul tratat la unul aplicabil eventual şi Canalului Istanbul, stabilirea noilor categorii de tonaje şi tipuri de armamente etc. Avem oare o echipă care pregăteşte un punct de vedere al României pregătit de experţi în domeniu? Ar fi trebuit pregătită de mult timp, prin documentele de viziune privind gândirea românească asupra Mării Negre. Acele pregătite în trecut europarlamentari români specializaţi în domeniu - Roberta Anastase, Traian Ungureanu, Ioan Mircea Pascu - sunt oare o indicaţie pentru ce şi-ar dori ţara noastră în domeniu?
Cristian Unteanu
-
Suntem rușinea Europei!
România fără UE nu ar mai fi ceea ce este acum. Totuși, acest lucru nu înseamnă că noi, ca țară, ar trebui să adoptăm o ...
-
Capcana în care a căzut Marcel Ciolacu
Interesant este că a montat-o cu mânuța lui. Era destinată altora. În special partidului AUR. Dar iată că a căzut el îns ...
-
Piedone vrea să se retragă, Voiculescu se opune, vrea și "sarea din ciorba" PSD-ului!
În spatele voiniciei afișate de către Piedone, "mă retrag doar dacă aduce Ciolacu tezaurul de la ruși", mi s-a confirmat ...
-
La București a ieșit tot cum au vrut Iohannis și Kavalec
Să vă prezint cronologia evenimentelor de ieri din coaliția PSD-PNL referitoare la susținerea unui sau unor candidați la ...
-
Alegeri prezidențiale 2024: de ce ar trebui să votăm un candidat-maimuță?
Motto: "Alegerea românilor nu constituie cîtuși de puțin o surpriză, gîndiți-vă că românii nu au mai avut un președinte- ...
-
Struțo-cămila s-a destrămat, iar actul nu a fost consumat
Astăzi am de făcut o alegere grea. Trebuie să optez între două teme extrem de importante. A explodat literalmente tema r ...
-
Trezește-te, popor român!
Ți s-a luat dreptul la istorie, popor român! Ți s-a rupt legătura cu pământul și de aceea acum rătăcești, căci pentru ti ...
-
Fisură majoră la vârful Coaliției
Struțo-cămila PSD-PNL, care intenționează să instaureze în România partidul stat în următorii opt ani, s-a defectat la v ...
-
Palatul Victoria - rezervația lupilor de pe Wall Street?!
O stranie coincidență dintre acțiunile politice de la București și prețul acțiunilor unei companii americane s-a putut v ...
-
An electoral ciudat: anul independenților
Sunt bune șanse ca alegerile europarlamentare să fie câștigate de suveraniștii din AUR. Bineînțeles dacă facem o socotea ...
-
Geoană - Gușă în finala prezidențială!
Ieri, spre seară, tabloul alegerilor prezidențiale s-a schimbat brusc. Într-un fel, chiar s-a răsturnat. Și s-a născut s ...
-
Războiul din Ucraina și gazele platoului continental al Mării Negre
Strategic, dacă Putin reușește să ocupe Odessa, Ucraina va fi închisă ca într-o cutie - fără ieșire la mare și fără logi ...
-
CSAT degeaba. Spionii rămân invizibili!
Este de râsul curcilor. S-a întrunit CSAT. Pentru a dezbate și a aproba, nici mai mult și nici mai puțin, decât raportul ...
-
Lucian Bode a văzut șacalii. Cine-i prinde?
Învățat despre utilitatea glonțului magic, Lucian Bode a lansat cel mai consistent mesaj de campanie electorală: "În vre ...
-
Sebastian Burduja, agent la bursă pentru NuScale
O afacere aproape falimentară în Statele Unite este îmbrățișată și asumată cu entuziasm de Sebastian Burduja, ministru a ...
-
Nu este despre ceea ce se vede. Este despre ceea ce credeti ca se vede!
Pe asta se si bazeaza unele tehnici de imagine, manipulare sau dezinformare! Culmea, adevarul este intodeauna la suprafa ...
-
Atacul Iranului e o mutare de șah geopolitic extrem de iscusită
Așa cum presupuneam ieri dimineață, când am analizat la cald atacul Iranului asupra Israelului, au fost servite publicul ...
-
Când te întorci din morți!
De un an m-am luptat cu moartea. E o glumă să spun că eu! Nu! Nicicum! Nu aveam sorți de izbândă nicicum la câte păcate ...
-
Iranul dă șah Israelului și Americii
În Orientul Mijlociu, în această dimineață, războiul nu este (deocamdată) mai mare decât era ieri. Iranul a tras un foc ...
-
Mult zgomot pentru mai nimic
Mult zgomot pentru nimic (Much ado about nothing) este o comedie romantică, una dintre marile comedii ale marelui Will. ...
-
PNL este pe cale de dispariţie la Satu Mare
În ultimele două săptămâni s-a declanşat o hemoragie puternică în organizaţia PNL Satu Mare, condusă de deputatul Adrian ...
-
Sensul păcii
Nimeni nu s-a îndoit de cunoașterea istoriei și politicii de către Helmut Schmidt. Ministru al economiei, al apărării, c ...
-
Motrenismul
În istoria Regatului român, probabil cea mai suveranistă perioadă din istoria poporului român, au existat mai multe cure ...
-
Bonsaiul francez și belicoasa Maia
Emmanuel Macron a declarat că vrea să trimită trupe terestre în Ucraina. Într-un schetch de stand up, un comedian ucrain ...
-
S-a dus ultimul anti-imperialist! Ilie Șerbănescu a prevăzut, încă din anii '70, expansiunea multinaționalelor
Ilie Șerbănescu a plecat puțin. Avea 81 de ani. Era măcinat de-o boală ascunsă, dar și de suferința că televiziunile i-a ...
-
Condiția mea pentru George Simion e fermă!
Ca să fie clar, hai să vorbim despre ce s-a întâmplat de fapt până acum, pentru că au trecut două săptămâni de când, în ...
-
De ce se teme ca de moarte George Simion?
În fosta cetate de scaun a Târgoviștei, echipat corespunzător, în costumul lui Vlad Țepeș, liderul AUR a dezumflat un ba ...
-
Dictatura OMS
Peste aproape două luni, între 27 mai și 1 iunie, la Geneva, cea de-a 77-a adunare a Organizației Mondiale a Sănătății v ...
-
Guvernul Bulă: minciuni frumoase la Bruxelles și realități mizere acasă!
Înainte de revoluție au circulat nenumărate bancuri, care exprimau plastic natura duală a realităților românești: vitrin ...