Noua Ordine Internațională: refacerea circuitelor de aprovizionare cu produse agricole

Stupefiantă este viteza cu care se extind consecințele conflictului din Ucraina și care, de acum, este vizibil că afectează - sau chiar pot distruge - mecanisme internaționale de cooperare demult stabilite, spre exemplu cele funcționale în zona arhitecturii internaționale a relațiilor comerciale internaționale.

Una după alta, într-un ritm absolut neliniștitoare, statele lumii abandonează vechile rute comerciale, de cele mai multe ori chiar le desființează ca urmare a unor decizii politice de a rupe demonstrativ relațiile cu partenerii de odinioară, fiind obligate acum să inventeze altele noi, pe măsură ce dezvoltă în urgență noi parteneriate politice și consolidează noi spații care devin competitive, chiar la modul agresiv, prefațând constituirea unor noi sisteme de reglementări internaționale.

Avem două exemplu semnificative și care, în sine, arată cum piețele se reorientează în funcție de evenimente, mai rapid ca niciodată, cu consecințele care sunt încă greu de evaluat la nivel de ansamblu, dar, indubitabil, vin în sprijinul afirmațiilor privind apariția primelor mari mecanisme care funcționează în logica unei Noi Ordini (Internaționale care arată o despărțire brutală între lumile care-și strâng acum actorii participanți la scenariu. Am vorbit deja despre desființarea progresivă a circuitelor de export hidrocarburi din Federația Rusă către Europa, înlocuite de cele care sunt deja funcționale cu Turcia și, mai ales, cu sistemele masive de conducte destinate aprovizionării uriașei piețe chineze și, de aici, parțial, pentru re-export către alte destinații

Dar mari noutăți, exact în același sens, se petrec și pe altă piață esențială la nivel global: exportul de grâne din Rusia și Ucraina, cele două mari producătoare agricole, conflictul generând o situație care a evoluat rapid.

Ucraina, în primul rând, a fost nevoită să identifice în cea mai mare viteză noi trase de export pentru cantitățile enorme de cereale pe care le avea în silozuri și pe care, parțial, le produce în continuare. Dispune acum, prelungit cu greu, de un acord mediat de UE și prin bunăvoința Turciei, de un acord semnat pe 22 iulie 2022 pentru exportul prin Marea Neagră, așa numita Inițiativă pentru transportul de cereale prin Marea Neagră.

În paralel, la nivelul UE, prin decizia șefilor de state și guverne, au fost create culoarele de solidaritate" pentru a ajuta Ucraina să-și exporte în primul rând produsele agricole pe cale terestră. Efectele în ce privește prețurile cerealelor au fost într-atât de nefaste încât producătorii din țările din estul Europei inclusiv din România, au cerut blocarea temporară a importurilor de cereale și oleaginoase din Ucraina, chiar comisarul pentru agricultură declarând că „problema este acum că există mai multe cereale în rezervele statelor riverane decât în Ucraina. Trebuie să extindem restricțiile temporare la import pentru a îmbunătăți situația".

În aceste condiții, ieri, Comisia Europeană a anunțat prelungirea până la 15 septembrie a restricțiilor, măsură valabilă pentru cele cinci țări vecine Ucrainei prin care se interzice vânzarea pe teritoriul lor a cerealelor ucrainene, cu condiția ca acestea să poată tranzita înspre alte destinații europene sau din afara UE. Măsura vizează România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia.

Interesant deoarece asupra circuitului de export maritim planează nu numai permanente amenințări de securitate. Mai este ceva care face ca transportul maritim, de cereale ucrainene în cazul acesta, să devină și mai scump deoarece Turcia a anunțat că va mări taxa pentru trecerea navelor prin strâmtorile Bosfor și Dardanele din data de 1 iulie.

De cealaltă parte, foarte departe de noi și intereselor europene, se dezvoltă rapid formula prin care Rusia și China demarează ceea ce pare a fi „dimensiunea de cooperare agricolă" a „cooperării nelimitate" anunțată de Putin și XI. Iată, în acest sens, prezentarea vastei rețele de transport feroviar „Noul coridor terestru pentru grâne" destinat să preia o parte importantă din producția de export rusească de grâne și legume din Urali, Siberia și regiunile Orientului Îndepărtat pentru a le duce pe enorma piață a Chinei, dar și în țările din Asia Centrală și Orientul Mijlociu, poate inclusiv către porturile la Mediterană pentru a accesa piețe europene , ocolind orice fel de sancțiuni și, în primul rând piețe africane. Doar piața chineză poate absorbi anual peste 100 milioane de tone de grâne și legume, dar potențialul ideii pare să depășească dimensiunea strict comercială.

Începe să apară, deloc discret, oferta paralelă a relațiilor comerciale și noilor formule de contracte pe termen lung și foarte lung, inclusiv într-o formulă nouă de tip barter, care s-ar putea să fie unul dintre modurile prin care să se conceapă funcționare noilor acorduri dintre țările care vor face parte din structura extinsă a BRICS și, de aici, aducând noi unelte la dispoziția țărilor din Organizația de Cooperare de la Shanghai, în ideea că plățile s-ar putea face din ce în ce mai des în monedele naționale și folosind Noua Bancă de Dezvoltare a celor din BRICS. Dacă mergem în ritmul acesta, singura întrebare logică este ce tip de ruptură majoră urmează și în ce domeniu se va produce.

Cristian Unteanu