Klaus Iohannis, cu spatele la zid

În ultimele zile, în mediul virtual am asistat la luări de poziție extrem de dure împotriva președintelui Klaus Iohannis. Motivul este faptul că acesta a semnat la Washington un document cu Volodimir Zelenski, considerat exploziv și chiar criminal de către autorii protestelor postate pe internet.

Se solicită pur și simplu anularea prin Parlament a documentului și deschiderea unui proces împotriva lui Iohannis pentru înaltă trădare. În cele ce urmează, public integral proiectul unui act normativ, care se reduce la o simplă frază. Citez: „Se declară nul Acordul privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina, semnat la Washington, la 10 iulie 2024". Acest proiect de act normativ îi aparține parlamentarului Dumitru Coarnă. În continuare public expunerea de motive a acestuia, pentru că ea este extrem de edificatoare în ceea ce privește acuzațiile deosebit de grave care i se aduc președintelui Klaus Iohannis.

Iată în cele ce urmează expunerea de motive:

„EXPUNERE DE MOTIVE

Președintele Klaus Iohannis, a semnat în numele României, cu ocazia summitului NATO 2024, Acordul privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina, semnat la Washington, la 10 iulie 2024, conținutul acestui acord creând reacții negative în spațiul public și la nivelul societății românești.

Acordul privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina, semnat la Washington, la 10 iulie 2024 a fost postat pe pagina Președinției României, la rubrica Comunicate de presă, la data de 11 iulie 2024 (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/acord-privind-cooperarea-in-domeniul-securitatii-intre-romania-si-ucraina1720705732), precum și pe pagina Președintelui Ucrainei (https://www.president.gov.ua/news/ugoda-pro-spivrobitnictvo-u-sferi-bezpeki-mizh-ukrayinoyu-ta-92117).

Din conținutul acestui Acord, reiese că acesta este un tratat bilateral, tratat la nivel de stat. Potrivit art. 39 alin 1 lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, în cazul tratatelor la nivel de stat, după semnare, până la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, textele tratatelor bilaterale pot fi făcute publice cu acordul expres al celeilalte părți.

În cuprinsul acestui Acord făcut public și postat pe site-ul Președinției României la data de 11 iulie 2024 se menționează la Paragraful 16. "Dispoziții finale" :

"1. Prezentul acord intră în vigoare la data semnării și este valabil timp de zece (10) ani de la data semnării sale."

Însă, acest Acord fiind un tratat la nivel de stat, nu putea să intre în vigoare la data semnării, având în vedere următoarele dispoziții exprese din Legea nr. 590/2003 privind tratatele:

- Articolul 1

"Pentru scopurile prezentei legi, prin:

a) tratat se înțelege actul juridic, indiferent de denumire sau de formă, care consemnează în scris un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel departamental, având scopul de a crea, de a modifica ori de a stinge drepturi și obligații juridice sau de altă natură, guvernat de dreptul internațional public și consemnat într-un instrument unic ori în două sau în mai multe instrumente conexe;
b) încheierea tratatelor se înțelege succesiunea de etape care trebuie urmate, ansamblul de activități care trebuie desfășurate, precum și ansamblul de proceduri și reguli care trebuie respectate astfel încât tratatul să între în vigoare pentru România;
f) ratificare se înțelege modalitatea de exprimare a consimțământului de a deveni parte la un tratat care a fost semnat de partea română, prin adoptarea unei legi de ratificare de către Parlament sau, în condițiile legii, prin ordonanță de urgență a Guvernului;
l) instrument de ratificare, aderare, acceptare sau aprobare se înțelege documentul prin care se consemnează ratificarea, aderarea, acceptarea sau aprobarea tratatelor"

- art. 18 alin. (1) "Exprimarea consimțământului de a deveni parte la tratat se face, după caz, prin ratificare, ...";

- art. 1 lit. f): "ratificare se înțelege modalitatea de exprimare a consimțământului de a deveni parte la un tratat care a fost semnat de partea română, prin adoptarea unei legi de ratificare de către parlament sau, în condițiile legii, prin ordonanță de urgență a Guvernului"

- art. 19 alin. (1) lit. a): "se supun parlamentului spre ratificare prin lege următoarele categorii de tratate: a) tratatele la nivel de stat, oricare ar fi domeniul de reglementare al acestora";

Art. 19 alin. (2) "Tratatele prevăzute la alin. (1) nu se ratifică prin ordonanțe ale Guvernului."

- Art. 27 alin (2) "tratatele la nivel de stat, precum și tratatele la nivel guvernamental care, conform art. 19 alin. (1), trebuie supuse ratificării nu pot intră în vigoare prin procedura semnării și nu se pot aplica cu titlu provizoriu de la data semnării."

- Art. 25 alin. (2) "tratatele bilaterale la nivel de stat intră în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare"

- Art. 42: "Tratatele încheiate cu încălcarea normelor dreptului internațional privind validitatea tratatelor și a normelor privind capacitatea și/sau procedura încheierii tratatelor pot fi declarate nule, procedura de aprobare a declarării nulității fiind similară celei urmate pentru intrarea în vigoare a categoriei respective de tratate."

Din analiza coroborată a normelor din Legea nr. 590/2003 se poate constata că președintele României, Klaus Iohannis, cu ocazia semnării Acordului privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina și-a depășit atribuțiile și competențele în privința încheierii unui tratat bilateral la nivel de stat, deoarece avea în competență numai semnarea unui astfel de tratat, fără posibilitatea intrării în vigoare a unui astfel de tratat, el putând intra in vigoare numai după ratificarea lui de către Parlamentul României, prin lege, la data schimbului instrumentelor de ratificare.

Se poate constata astfel că validitatea Acordului privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina este afectată, precum și faptul că normele privind capacitatea președintelui Iohannis să încheie un asemenea tratat, precum și procedura încheierii tratatelor a fost încălcată.

Exemplific în acest sens, ca exemplu, Acordul din 5 septembrie 2020 între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, ratificat prin Legea nr. 199/2021. În acest acord se prevede la articolul 9 - Intrarea în vigoare: "Prezentul acord va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări scrise prin care părțile se informează despre îndeplinirea procedurilor legale interne, necesare pentru intrarea acestuia în vigoare."

Totodată, în Acordul privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina, se prevăd, printre altele:

- că România va dona Ucrainei un sistem PATRIOT, în conformitate cu decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 20 iunie 2024 (para 6 lit. A pct 2);

- România va facilita tranzitul tuturor echipamentelor necesare pe teritoriul său către Ucraina, cât de rapid posibil (parag 6 lit A, pct 3);

- că România se obligă să acorde asistență cuprinzătoare pentru construirea viitoarelor forțe armate ale Ucrainei care necesită suficiente stocuri (resurse) militare necesare pentru respingerea agresiunilor viitoare și că va căuta modalități de intensificare a colaborării și va explora opțiuni pentru a ajuta Ucraina să acumuleze aceste resurse strategice (parag 6 lit b, pct 2);

- că România va furniza în mod activ capabilitățile centrului de instruire F-16 (FTC) găzduit de Forțele Armate Române pentru instruirea piloților ucraineni (parag 6 lit C, pct 4);

- că în cazul unei noi agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei sau în cazul unei escaladări semnificative, Ucraina și România se vor consulta în termen de 24 ore pentru a stabili măsurile adecvate necesare pentru a contracara sau a descuraja agresiunea sau escaladarea (Rusiei) (parag 2 pct 2);

- că România și Ucraina au decis să continue cooperarea pentru ca România să ajute Ucraina să se apere împotriva agresiunii Rusiei până când Ucraina va prevala (câștiga) și au decis ca România să ofere sprijin Ucrainei pentru a-și continua autoapărarea legitimă, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, împotriva agresiunii în curs a Rusiei, a escaladării militare și pentru a descuraja agresiunea în viitor (paragraful 1 pct 1).

Din conținutul Acordului se poate observa:

Că România se obligă să cedeze parte din sistemul de apărare națională și să efectueze cheltuieli financiare pentru a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia, în condițiile în care bugetul public al României este în deficit excesiv, iar datoria publică a crescut exponențial în ultimii 4 ani, cu impact major asupra calității vieții poporului român;

Că sistemul de apărare națională a României devine inexistent, Acordul axându-se numai pe ajutorarea Ucrainei să își dezvolte sistemul de industrie și apărare națională;

Că acordul este bilateral, dar conține obligații numai pentru România;

Acordarea de ajutor Ucrainei, în condițiile menționate în Acord, pentru ca aceasta să se apere împotriva agresiunii Rusiei până când Ucraina va câștiga războiul;

Față de prevederile Acordului că România va ajuta la contracararea agresiunilor Rusiei împotriva Ucrainei (care sunt constante de mai mult de 2 ani și jumătate), acest ajutor poate fi interpretat de Rusia ca o declarație de război din partea României. Într-o asemenea situație, există un risc iminent de extindere a conflictului armat și declarare a stării de război pe teritoriul României cu consecința mobilizării cetățenilor pentru a participa pe frontul de luptă, având în vedere obligațiile constituționale de apărare a României.

Toate acestea au creat reacții negative în spațiul public și la nivelul societății românești, deoarece acest Acord pune în pericol pacea în România, afectează apărarea națională și stabilitatea economică a României, implicând cheltuieli și sacrificii inacceptabile pentru poporul român.

Reamintesc că potrivit art. 118 alin. (2) din Constituția României, armata României este subordonată exclusiv voinței poporului român.

În concluzie, este necesar să se respecte voința poporului român care dorește pacea și nu extinderea războaielor și să declare nul Acordul privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina, semnat în numele României, de către Președintele României, cu Ucraina la data de 10 iulie 2024.

Inițiator

Coarnă Dumitru, deputat"

Precizez din nou că inițiativa domnului Dumitru Coarnă este în deplin consens cu alte numeroase luări de poziție care circulă pe internet.

Sorin Roșca Stănescu