Jocul inteligent al Israelului

Statele Unite ale Americii erau gata să semneze acordul nuclear cu Iranul. Doar invazia rusească din Ucraina a zădărnicit planul. Israelul nu e de acord cu noile prevederi ale înțelegerii. Doar închinații cultului zelenskian nu pricep că premierul Israelului, Naftali Bennett, nu și-a încălcat Sabatul pentru a negocia pacea dintre Rusia și Ucraina, mergând în bârlogul lui Vladimir Putin. Scopul era altul.

Între Israel și Iran se desfășoară un război surd de peste un deceniu. Regimul de la Teheran a înzestrat cu arme și muniție grupurile libaneze Hezbollah și cele palestinene Hamas. De asemenea, ofițerii de rang înalt au instruit liderii Jihadului Islamic Palestinian, care luptă în Fâșia Gaza împotriva armatei israeliene.

Naftali Bennett i-a făcut o vizită fulger lui Vladimir Putin, cu două zile, înainte de a se discuta condițiile noului Acord de neproliferare a armelor nucleare, în dosarul Iran. Aici se ascunde misterul. Și-a stricat Sabatul pentru cauza ucraineană? De fapt, Israelul rămâne unul dintre puținele state care n-au condamnat invazia armatei ruse în Ucraina. Presa mainstream din SUA a scris că oficialii americani erau îngrijorați că Putin îl va folosi pe Bennett pentru a-și recâștiga legitimitatea internațională. Doar că premierul Israelului are o bună relație și cu SUA și cu Rusia. Înainte de a-l întâlni pe Putin, Bennett a vorbit cu principalul consilier pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, și a primit aprobarea.

Pentru luni era programată o nouă rundă de negocieri a Acordului de la Viena. SUA ar fi agreat forma finală a revenirii în Grupul 5+1. Ne simțim nevoiți să amintim că inteligenții lumii nu sunt preocupați doar de câte coridoare umanitare se mai deschid în jurul Kievului. Planeta mai are și alte probleme, capitole nefinalizate, tratate neîncheiate.

Acordul de neproliferare a armelor nucleare de către regimul despotic de la Teheran a purtat numele de Acordul de la Viena. Acesta s-a încheiat în 14 iulie 2015, în capitala Austriei, între Republica Islamică Iran şi membrii Grupului 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania), prin angajamente ferme că armele nucleare vor fi distruse. Administrația Trump a retras SUA din tratat, în anul 2018. Democrații lui Biden (de fapt, liniile dure ale celor din spatele său) voiau revenirea la acordul prestabilit cu Iranul. Raportorii Pentagonului au prezentat mai multe informații, de-a lungul timpului, potrivit cărora Teheranul și-a schimbat destinația arsenalului nuclear. În fapt și în drept, scutul de la Deveselu a fost construit pe banii americani pentru a proteja Europa de posibilele atacuri cu rachete ale Iranului. Nu împotriva celor rusești.

Cu ceva timp înainte de declanșarea războiului ruso-ucrainean, Naftali Bennett a exprimat opoziţia Israelului privind revenirea la acordul nuclear cu Iranul. În 20 februarie 2022, cu șase zile înaintea declanșării Operațiunii militare rusești, Bennett a declarat că israelienii din Orientul Mijlociu vor suporta consecințele acordului, dacă va fi semnat în formatul propus. „Nu are rost să joci jocul lor vinovat," a comentat politicianul de dreapta, ajuns premier. Declarațiile premierului au venit în timp ce oficialii occidentali indică că un acord este posibil în câteva zile. Temerile că reangajarea SUA în acordul nuclear cu Iranul va aduce daune colaterale Ucrainei au sporit. Rusia a insistat pe cererea de a fi scutită de sancțiunile SUA, în viitoarele relații comerciale cu Iranul.

Discuțiile de săptămâna aceasta de la Viena s-au concentrat asupra modului prin care Statele Unite vor agreea Planul de acțiune comun, numit JCPOA, pe scurt. Americanii au constatat o serie de progrese, realizate de Iran în programul său nuclear, ca răspuns la sancțiunile SUA. Doar că acum, Rusia încurcă firele. Solicită, nici mai mult, nici mai puțin, garanții că va putea efectua schimburi comerciale cu Iranul. Oficialii de la Teheran s-au plâns că doar din presă au aflat noile condiții cerute de Moscova.

„Sancțiunile aplicate Rusiei nu au nimic de-a face cu acordul nuclear cu Iranul și cu perspectivele de a reveni la acel acord," a spus Anthony Blinken duminică seara la emisiunea „Face the Nation" de la CBS. „Aceste lucruri sunt total diferite și pur și simplu nu sunt în niciun fel legate între ele."

Iranul continuă să insiste pentru concesii suplimentare din partea Statelor Unite, precum și acordarea de garanții economice. De asemenea, Iranul mai solicită eliminarea entităților sale de pe lista ade teroriști. Asta înainte de a accepta să reia aderarea la acord, susțin diplomații întrebați de reporterii The Washington Post. Este încă posibil ca negocierile să se prăbușească, indiferent de orice schimbare a poziției Rusiei, a spus un negociator occidental, potrivit unei surse de presă.

Are un premier extrem de orientat spre rezultate. Naftali Bennett provine din lumea business-ului, unde nu merge cu o fi și o păți. Este un manager de soft. Știe să facă programări și să găsească soluții. Părinții lui Bennett s-au născut în SUA, dar el a crescut în Haifa, un oraș din nordul Israelului. A făcut armata într-o unitate de elită. E un luptător nu numai pe tabla electronică. S-a și lăudat unui fost camarad de arme că a ucis mulți arabi în viața sa. Deci, nu e un politician de salon.

Prin periplul diplomatic făcut prin Europa, via Moscova, a tras o imensă perdea de fum. A declarat că s-a angajat într-un tur de negociere a crizei ucrainene, dar de fapt a căutat să zădărnicească semnarea noului Acord de la Viena, punând pe alții să acționeze în favoarea intereselor statului său, dorit șters de pe harta lumii de către regimul de la Teheran. E mai puțin interesat de soluțiile de pace dintre Ucraina și Rusia. El reprezintă înainte de toate statul lui Israel. Israelul a știut mereu să pună pe alții să joace pentru interesul sale geopolitice.

Marius Ghilezan