Garda elvețiană din PNL nu se predă

Greii liberali vor decide pe cine pun pe locurile vacante din Biroul Executiv. Nicolae Ciucă, un general de profesie, nu prea cunoaște ultimii apărători ai valorilor liberale.

Dan Motreanu, Ilie Bolojan, Adrian Veștea sunt liderii unui grup informal, care nu s-au exprimat la circul din septembrie 2021, făcut de "echipa câștigătoare." Ei s-au constituit într-o formațiune anti-progresistă, de apărare a bastionului liberal. Al vagilor urme de brătienism rămase, în marea tătărăsceană ce inundă imund eșicherul politic.

Se spune că un corp în metastază rezistă atunci când mai are active celulele T-helper. Fără el, organismul e mort. Garda elvețiană este nu doar armata Papei. Mult mai mult. Valoarea ei simbolică este uriașă, nu doar pentru Sfântul Scaun, ci de-a pururi.

PNL a luat o gură de oxigen duminică, după alegerea impusă de Klaus Iohannis a lui Nicolae Ciucă. Nu discutăm despre formalismul dezgustător al așa-zisului Congres. De fapt, o punere în scenă a unui asalt final asupra unei cetăți bântuite de stafii. Bătrânii lupi ai PD par să ia pe persoană fizică neautorizată PNL, cu tot cu rădăcini. Nicolae Ciucă va face exact ca precedenții premieri.

În treizeci de ani de presă și de administrație, am văzut multe îndepărtări ale șefilor de guvern de propriul partid. Odată ajuns în scaun, orice premier - de după intrarea noastră în NATO sau UE - a fost luat prizonier de un imens aparat de castrare identitară. "Băieții" știu cum să-i dea șefului senzația că e liber. În fond și în dos, ei organizează mise-en-place-ul. Fel de fel de bine informați suflă fum otrăvitor în urechiile șefului vremelnic. Un timp. Apoi, îl dau pe șef la câini.

Ciucă e luat prizonier de un corp de instruiți să facă numai rele, cărora le spun simplu: securici. Dar el nu știe asta. Câte cârtițe are în jur? Te doare capul. Doar cine a văzut comedia "Un fil à la patte" (Colivia) a lui Georges Feydeau poate înțelege intrigile dintr-un cabaret, pardon, cabinet. Ceilalți, mari admiratori ai coliviilor digitale, să mai aștepte reforma pedelistă a PNL, până îi crește broaștei păr pe limbă.

În toată zarva veche și spumoasă a vechiului PNL, înțelegeai lupta pentru principii, valori, identități. Acum e o tăcere de cavou, după ce pastorul progresismului l-a trimis pe „Ciucă al nostru" să disciplineze un partid fost aristocratic. La viitorul Consiliu Național se fac o serie de rocade în conducere. Ideea e, oare Ciucă va aplica prevederile statului și va scoate „penalii" din Birou sau va coabita cu ei, pentru că sunt colaboraționiști cu sistemul?

Dacă am fi avut un Rege, nu un Iohannis, augmentat de factorul extern, ar fi procedat - în contextul marelului război ce ne paște - ca Ferdinand în vremea când nu se știa cine va învinge în prima conflagrație mondială. L-a pus președinte al Consiliului de Miniștri pe Alexandru Marghiloman, un filogerman convins, să încheie Pacea de la Buftea, pe placul Germaniei. Ulterior, n-a pecetluit acordul (care nici n-a trecut prin Parlament). Sfătuit de Brătianu, l-a numit pe mareșalul Alexandru Averescu să schimbe macazul. Într-o perioadă tulbure, s-au perindat la guvernare șase premieri, în funcție de cum bătea curentul războiului.

Acum, nu mai avem nici mareșali, nici politicieni patrioți, nicio Regină Maria, cu inima-i cât o țară. Klaus Iohannis are veleități nord-atlantice, dar e gol de simțăminte românești. Astfel, România actuală este în stare să meargă de partea Partenerului strategic până la moarte. Indiferent de evidență. Chiar dacă se schimbă polii de putere ai lumii, noi suntem duși până la capăt.

După ce Iohannis l-a "ales" pe Ciucă prin voturile leoarbe ale liberalilor, constrânși de cleștele unei administrații închistate, s-a întâlnit cu generalul. Probabil că i-a trasat noua linie de conducere a partidului său, dat în custodie. Un singur lucru nu au discutat, ieri, cei doi, ce face Garda elvețiană, reprezentată de corifeii liberalismului neînchinat progresismului?

Dan Motreanu, Ilie Bolojan, Adrian Veștea, cavalerii ordinului de neatârnare, nu par a fi în vederile progresive, pardon progresiste, ale premierului cu rol de înlocuitor prezidențial. Cei trei s-au abținut în toamnă la circul extragerii lui Ludovic Orban din fotoliul de președinte al PNL. Și bine au făcut. Ei reprezintă, în ochii mulțimii tăcute a liberalilor, continuitatea, în cazul în care generalul o dă în zid, în 2024.

Lucian Bode e un tip ambițios. Dar și autocrat, în propria filială. Se spune că ar dori să-i ia locul lui Dan Vâlceanu, demisionar din funcția de secretar general al partidului. Ieri, Violeta Alexandru, parlamentar fost liberal, plecat cu Orban în Forța Dreaptă, acuza ministrul de interne de folosire a serviciului secret din subordine pentru a face jocuri politice, cea ce e o piesă otrăvită din strategia "Statul suntem noi." Bode ar fi ieșit să nege dacă ar fi nevinovat. Dar n-a ieșit.

Dan Motreanu, mereu tânără speranță, a ajuns la vârsta de 52 de ani. E rândul său să se implice. Ar fi mai bun și mai omenos decât Bode la secretariatul general. Atuurile lui sunt: vechimea, știința de oameni, relațiile sociale, perseverența și loialitatea. Ajunsă astăzi, fată-n casa regimentului. Înțelegem că Ilie Bolojan se conservă pentru etapa de după plecarea lui Iohannis. Dar s-ar putea să nu mai găsească nici sediul din Modrogan.

Adrian Veștea, liderul Asociației președinților de consilii județene, înțelege prea bine cine l-a făcut la voturile din septembrie. În urne a fost el vicepreședinte, iar din computer a sărit Rareș Bogdan. Însă, oamenii de principii, intreprinzători, cu orașe construite nu sunt pe placul coloniștilor. Sunt preferați arlechini, cu Aspen, la bază și cu George Washington, la vârf. Cu o trecere canonică prin Langley, așa pentru un șfunct spre piscuri. Vechiliilor nu li se spune momentul când o vor câții și ei. Azi sunt la comandă. Nu știu că au deschis Cutia Pandorei. Iar mâine, poimâine o vor udrii și ei, când nu vor mai servi hegemonul.

Marius Ghilezan