Elogiu omului vechi
Postat la: 20.11.2021 | Scris de: ZIUA NEWS
Zilele trecute, renumitul regizor Tudor Giurgiu, m-a anunțat că în timpul documentării pentru noul său film (nu știu dacă am voie să spun mai mult!), m-a anunțat printr-un mesaj pe whazup că găsise în ceva arhive referințe care mă priveau.
Erau două fotografii cu file de urmărire a Securității asupra unor oameni, (și, ce mai oameni!), urmărire care mă viza, en passant, și pe mine.
"Văd că de tânăr dădeai de furcă Organelor... Intenții de evaziune!!!!" - mi a scris, sub fotografii prietenul Tudor și în momentul acela am rememorat tot ce se ascundea în spatele frazelor scrise la mașină, ale acelui ofițer de Securitate. Un aparat blestemat îmaginat de comuniști pentru ca sub presiunea, supravegherea și teroarea lui să se nască ceeace avea să fie "omul nou".
Mai întâi, trebuie să remarc că una din calitățile tânărului regizor, în afara celeia de creator de film, este seriozitatea cu care acesta se "înșurubează" în subiect și-l cercetează în cele mai mici amănunte.
În cele două pagini ale D.U.I. deschis în 21.06.1984, importantului prozator sibian Ștefan M. Găbrian se vorbea despre mai mulți prieteni ai lui. Era acolo, marele traducător și poet Mircea Ivănescu, dar și un tânăr "pârlit", care în afara faptului că mâzgălea hîrtia, aștepta un moment prielnic și o ocazie de a pleca, peste frontieră, cu toate riscurile care o astfel de acțiune le presupunea, către lumea liberă.
"Gabriel", (Ștefan M.Găbrian, autor ale unor cărți extraordinare, precum "Om în mers" - s.m.) care are scrieri interpretabile și legături suspecte, are unele manifestări negative, unele idei proprii despre comunism, pe care le propagă asupra unor tineri, având o influență nefastă asupra lor. Este cazul tânărului Hoandră Octavian, luat deja în supraveghere, la propunerea ofițerului, ca justificată și necesară, fiind cunoscut cu preocupări literare și de evaziune.
"Mai deosebit este cazul scriitorului "Ivan" (uriașul poet și traducător Mircea Ivănescu!), personalitate a vieții literare sibiene, lucrat prin d.u.i. și pentru relații suspecte cu cetățeni străini.(...)"
Privilegiul unui tânăr necopt, așa cum eram eu, de a petrece în casa acestor scriitori care și-au păstrat demnitatea de a nu pactiza cu comuniștii, sute și sute de după amieze și seri, a împiedicat transformarea mea, și a tuturor acelora cu care împărțeam acest dar al lui Dumnezeu, în ceea ce regimul Ceaușescu își dorea. În "omul nou" al comunismului.
Cu siguranță că în aceeași formă, sau în alta, fiecare oraș își avea intelectualii lui onești, care făceau în așa fel, încât această transformare oribilă nu s-a putut înfăptui, cu mulți dintre tinerii de atunci. Stă mărturie faptul că nu există nici unul dintre prietenii mei care să nu fi simțit pe pielea lui încercarea Securității lui Ceaușescu de a-i transforma în "oameni noi". Așa cum un Ștefan M. Găbrian, un Mircea Ivănescu sau Mircea Zaciu au rămas intelectuali "vechi", așa o să rămânem, și noi, oameni vechi...
E foarte complicat să descriu acum viziunea de atunci, securității ceaușiste asupra "Omului Nou". Până și scriitorul de casă al partidului, Ion Lăncrănjan a afirmat că „omul nou apare ca o noţiune abstractă lipsită de substanţă umană", dar aceasta nu era "...de fabricaţie scriitoricească, un proiect abstract sau produsul perfect şi lipsit de viaţă al vreunui laborator, ci a fost o fiinţă reală, ducându-şi existenţa în mod natural, lucrând din greu de la răsărit până la apus. Munca este chiar laboratorul în care Omul Nou ia formă", scria oficiosul Partidului Comunist Român, cotidianul "Scînteia".
Așa cum știam și cum am văzut în câteva studii ale unor oameni mai deștepți decât mine, această muncă nu era singura componentă a omului nou. Componenta revoluționară era mai importantă. Era chiar scheletul acestei "stafii", a cărei materializare se punea la cale, ideologic. Idealul comunist gândeşte şi acţionează în „spirit revoluţionar"; el este un „inovator social" care urăşte ceea ce este vechi, atât în literatură, cât și în viață. Înarmat cu inflexibila sa „ideologie revoluţionară", Omul Nou este un fanatic al acelui tip de revoluţie permanentă descrisă de Ceauşescu drept un „proces care nu s-a sfârşit şi nu se va sfârşi niciodată".
Omul Nou detestă cel mai mult credinţa religioasă. El este un ateist de netăgăduit, imun la orice formă de „misticism şi obscurantism" şi educat în spritul „materialismului dialectic", educat și autoeducat în litera și spiritul filozofiei marxiste. Articolele care tratează problema ateismului şi a religiei erau scrise pe un ton deosebit de agresiv și înfățișează credința drept o dereglare psihică care trebuie analizată și diagnosticată cu grijă, de către medici psihiatri. Se spunea că închinarea la Dumnezeu, făcutul Crucii, arată o stare de alterare a conştiinţei, comparabilă cu dependența de alcool, și că trebuiesc tratamente speciale pentru a putea reda societății astfel de victimele ale religiei.
Sunt mulți indivizi, atât în America, Europa, cît și în România, care otrăvesc din ce în ce mai acut spațiul public al timpului în care trăim. Mai mult, exista și susținători care să-i urmeze în absurdul aserțiunilor lor. Oameni care il contestă pe Shakespeare, pe Columb, profesori din mari Universități care, ca în cazul marelui regizor Andrei Șerban, sunt obligați ca în rolul Julietei să poată trimite pe scenă, un actor de culoare, transsexual.
Asistăm astăzi, deci, la renașterea „omului nou". Nu e vorba de un alt „om nou", ci de resuscitarea aceluia care în timpul lui Ceaușescu n-a putut să prindă ființă. Regresul democrației liberale, trădarea intelectualilor, lașitatea și dorința de îmbogățire pusă mai presus de orice, le-a oferit ocazia istorică nu doar să se poată naște acum, ci și să ajungă în România actuală,pe poziții înalte în cultură, în administrație, în Școală, la guvernare, ci și să se instaleze (vremelnic, sper!) la putere. „Omul nou, pe care comuniștii nu l-au realizat, începe să-și cucerească, absurd, locul său privilegiat în postcomunism.
Această viziune care propunea ca schimbarea socială să se înfăptuiască prin construirea unui „om nou", care să transforme radical totul are, după cum se vede, "material" mai bun azi, în toată societatea. Scriitori, și politicieni, profesori universitari, mari intelectuali publici, cei care cred că acest nou om nou ar putea să-i sprijine pe ei, și pe ai lor în demersul de a urca în ierarhia socială și de acces la resurse... Și este și mult mai simplu, decât în epoca Ceaușescu: acum am ajuns să fim țara cu cel mai mic consum de carte, țara în care 47% dintre tineri sunt analfabeți funcționali. Universitatea și-a uitat menirea umanistă, astfel că tinerii „oameni noi" vor ieși pe bandă-rulantă, fiind ușor de manipulat pe fondul imensei ignoranțe, în care trăiesc.
Toate ideologiile revoluționare și au pus marca pe societățile post-totalitare, care aveau, deja, fiecare specificul lor. Fără această nouă creatură, proiectul bolșevic nu s-ar fi putut concretiza. Și dacă Uniunea Sovietică a dispărut, „homo sovieticus" a rezistat și a fost din mers preluat de propaganda sistemului totalitar sovietic, cartea cu același titlu ajungând celebră în întreaga lume. Aleksandr Zinoviev, autorul ei, a fost unul dintre cei mai cunoscuţi disidenţi sovietici, scriitor și logician de mare calibru.
„Această carte se ocupă de Omul Sovietic - scria Zinoviev în prefaţă. El este bun om de tip nou. Îl vom prescurta prin HOMOCUS. Personal am o relaţie duplicitară cu această nouă creatură: îl iubesc şi îl dispretuiesc. Mă încântă şi mă îngrozeşte în acelaşi timp. Eu însumi sunt Homocus. În consecinţă sunt neiertător şi crud atunci când îl descriu. Judecaţi-ne, deoarece la rândul vostru veţi fi judecaţi de noi".
Sunt mai bine de 20 de ani de când Peter Sloterdijk prevedea sumbru că această utopie mizerabilă riscă să re-devină din nou, realitate.
Filosoful german născut în 1947, făcea o afirmație cutremurătoare. Anume, că de la sfîrșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, societatea germană se afla într-un blocaj mental. Germania a crezut ani de-a rândul în compromisul "moale", care atenuează reacțiile dure, lipsite de înțelegere, creînd astfel atmosfera în care a apărut, de fapt, un fel de „om nou". Asta l-a dus pe Slodjerdijk la concluzia că soluția nu poate fi alta decât o re-gândire radicală a conceptului de democrație, ca să se poată schimba sensul drumului spre revenire al îngenunchierii, fapt care ar putea duce ușor către reapariția „omului nou".
Scriitorii, intelectualii publici, politicienii, n-au reușit să imprime democrației linii de netrecut în ce privește Valorile Universale Culturii, ale Moralei Creștine, ale Umanității, astfel că ele au început să fie călcate în picioare, fiind înlocuite încet-încet de absurdul "politically corectness" - ului . Azi aflăm din presă atitudinea nivelatoare a unora din cele mai mari Universități din Lume și ne crucim. Vom ajunge în curând ca oamenilor inteligenți să i se interzică să gândească pentru ca să nu jigni sentimentele și deciziile "oamenilor noi", care cred că Lumea începe cu ei și că tot ce s-a făcut până acum trebuie aruncat la gunoi.
Octavian Hoandră
-
Dincolo de propaganda occidentală
Sunt câteva lucruri simple dar esențiale care nu se discută despre războiul din Ucraina în România, la fel cum nu se dis ...
-
Suntem rușinea Europei!
România fără UE nu ar mai fi ceea ce este acum. Totuși, acest lucru nu înseamnă că noi, ca țară, ar trebui să adoptăm o ...
-
Capcana în care a căzut Marcel Ciolacu
Interesant este că a montat-o cu mânuța lui. Era destinată altora. În special partidului AUR. Dar iată că a căzut el îns ...
-
Piedone vrea să se retragă, Voiculescu se opune, vrea și "sarea din ciorba" PSD-ului!
În spatele voiniciei afișate de către Piedone, "mă retrag doar dacă aduce Ciolacu tezaurul de la ruși", mi s-a confirmat ...
-
La București a ieșit tot cum au vrut Iohannis și Kavalec
Să vă prezint cronologia evenimentelor de ieri din coaliția PSD-PNL referitoare la susținerea unui sau unor candidați la ...
-
Alegeri prezidențiale 2024: de ce ar trebui să votăm un candidat-maimuță?
Motto: "Alegerea românilor nu constituie cîtuși de puțin o surpriză, gîndiți-vă că românii nu au mai avut un președinte- ...
-
Struțo-cămila s-a destrămat, iar actul nu a fost consumat
Astăzi am de făcut o alegere grea. Trebuie să optez între două teme extrem de importante. A explodat literalmente tema r ...
-
Trezește-te, popor român!
Ți s-a luat dreptul la istorie, popor român! Ți s-a rupt legătura cu pământul și de aceea acum rătăcești, căci pentru ti ...
-
Fisură majoră la vârful Coaliției
Struțo-cămila PSD-PNL, care intenționează să instaureze în România partidul stat în următorii opt ani, s-a defectat la v ...
-
Palatul Victoria - rezervația lupilor de pe Wall Street?!
O stranie coincidență dintre acțiunile politice de la București și prețul acțiunilor unei companii americane s-a putut v ...
-
An electoral ciudat: anul independenților
Sunt bune șanse ca alegerile europarlamentare să fie câștigate de suveraniștii din AUR. Bineînțeles dacă facem o socotea ...
-
Geoană - Gușă în finala prezidențială!
Ieri, spre seară, tabloul alegerilor prezidențiale s-a schimbat brusc. Într-un fel, chiar s-a răsturnat. Și s-a născut s ...
-
Războiul din Ucraina și gazele platoului continental al Mării Negre
Strategic, dacă Putin reușește să ocupe Odessa, Ucraina va fi închisă ca într-o cutie - fără ieșire la mare și fără logi ...
-
CSAT degeaba. Spionii rămân invizibili!
Este de râsul curcilor. S-a întrunit CSAT. Pentru a dezbate și a aproba, nici mai mult și nici mai puțin, decât raportul ...
-
Lucian Bode a văzut șacalii. Cine-i prinde?
Învățat despre utilitatea glonțului magic, Lucian Bode a lansat cel mai consistent mesaj de campanie electorală: "În vre ...
-
Sebastian Burduja, agent la bursă pentru NuScale
O afacere aproape falimentară în Statele Unite este îmbrățișată și asumată cu entuziasm de Sebastian Burduja, ministru a ...
-
Nu este despre ceea ce se vede. Este despre ceea ce credeti ca se vede!
Pe asta se si bazeaza unele tehnici de imagine, manipulare sau dezinformare! Culmea, adevarul este intodeauna la suprafa ...
-
Atacul Iranului e o mutare de șah geopolitic extrem de iscusită
Așa cum presupuneam ieri dimineață, când am analizat la cald atacul Iranului asupra Israelului, au fost servite publicul ...
-
Când te întorci din morți!
De un an m-am luptat cu moartea. E o glumă să spun că eu! Nu! Nicicum! Nu aveam sorți de izbândă nicicum la câte păcate ...
-
Iranul dă șah Israelului și Americii
În Orientul Mijlociu, în această dimineață, războiul nu este (deocamdată) mai mare decât era ieri. Iranul a tras un foc ...
-
Mult zgomot pentru mai nimic
Mult zgomot pentru nimic (Much ado about nothing) este o comedie romantică, una dintre marile comedii ale marelui Will. ...
-
PNL este pe cale de dispariţie la Satu Mare
În ultimele două săptămâni s-a declanşat o hemoragie puternică în organizaţia PNL Satu Mare, condusă de deputatul Adrian ...
-
Sensul păcii
Nimeni nu s-a îndoit de cunoașterea istoriei și politicii de către Helmut Schmidt. Ministru al economiei, al apărării, c ...
-
Motrenismul
În istoria Regatului român, probabil cea mai suveranistă perioadă din istoria poporului român, au existat mai multe cure ...
-
Bonsaiul francez și belicoasa Maia
Emmanuel Macron a declarat că vrea să trimită trupe terestre în Ucraina. Într-un schetch de stand up, un comedian ucrain ...
-
S-a dus ultimul anti-imperialist! Ilie Șerbănescu a prevăzut, încă din anii '70, expansiunea multinaționalelor
Ilie Șerbănescu a plecat puțin. Avea 81 de ani. Era măcinat de-o boală ascunsă, dar și de suferința că televiziunile i-a ...
-
Condiția mea pentru George Simion e fermă!
Ca să fie clar, hai să vorbim despre ce s-a întâmplat de fapt până acum, pentru că au trecut două săptămâni de când, în ...
-
De ce se teme ca de moarte George Simion?
În fosta cetate de scaun a Târgoviștei, echipat corespunzător, în costumul lui Vlad Țepeș, liderul AUR a dezumflat un ba ...
-
Dictatura OMS
Peste aproape două luni, între 27 mai și 1 iunie, la Geneva, cea de-a 77-a adunare a Organizației Mondiale a Sănătății v ...