Dedicatia data de George Arion lui Ion Iliescu
Postat la: 04.11.2020 | Scris de: ZIUA NEWS
Eu și George Arion ne-am împrietenit încă din primul an de facultate și prieteni am rămas, până în ziua de azi. În perioada când abia o curtam pe Domniţa (colegă de facultate cu noi), l-am rugat pe George să se dea drept cerşetor la colţul Universităţii (de la intersecţia străzilor Academiei şi Edgar Quinet).
El s-a executat, deghizându-se și strâmbându-se ca o căzătură de om şi rugându-i pe trecători cu o voce lugubru-gâjâită:
- Fie-vă milă de un biet nenorocit, daţi-mi şi mie doi lei să-mi cumpăr o pâine.
Trecând cu Domniţa (care nu l-a recunoscut) pe acolo am scos magnanim din buzunarul de la piept două sute de lei (banii mei de cheltuială pentru o lună) şi i i-am dat. Planul meu era ca prin acest gest să o impresionez pe Domniţa, urmând ca ulterior George să-mi restituie banii. Rezultatul a fost un eşec lamentabil. Domniţa n-a apreciat generozitatea mea, socotind-o nesăbuinţă. Iar George nu mi-a mai dat banii înapoi (nici până în ziua de azi), pretinzând că i-a cîştigat în mod cinstit.
Mi-a mai şi dăruit, cinic, o broşură scrisă şi confecţionată de el, într-un singur exemplar, Cum să cerşim de V. Ţandură. Este drept că şi eu i-am compus atunci un poem, La mormântul lui Arion Pumnul, dar asta nu m-a consolat.
*
Au mai fost şi alte întâmplări, numeroase. Aflându-mă odată cu George şi cu două fete la o cabană, în munţi, m-am sculat într-o dimineaţă foarte devreme, când ceilalţi trei dormeau şi am scris cu litere mari, de peste doi metri, pe zăpada de pe un versant, „Arion prostul". Am muncit, ca să sap aceste cuvinte, ore întregi, folosindu-mă de o mică lopată de război germană. Am aşteptat apoi cu emoţie ca tovarăşii mei de călătorie să se trezească şi să-mi vadă opera. George a ieşit primul din cabană, căscând şi, într-o singură secundă, a dărâmat, cu o replică, ceea ce eu realizasem în câteva ore de muncă grea:
- Îţi mulţumesc că ne-ai semnat pe amândoi.
Dar mă opresc aici. Cert este că ne lega o prietenie foarte strânsă şi că, după terminarea facultăţii, când eu am ajuns cu Domniţa la o şcoală generală dintr-un sat din nordul Moldovei, la aproape cinci sute de kilometri de Bucureşti, mi-era dor de el. Nu exista însă nici o şansă să ne vedem. George rămăsese în Bucureşti, la Revista bibliotecilor, şi îmi închipuiam că treptat-treptat mă va uita, absorbit de noua lui viaţă. Iar eu, la rândul meu, eram prins, ca într-o capcană, în condiţia de profesor de ţară şi nu mă puteam duce la Bucureşti.
Iată însă că George s-a gândit să-mi facă o surpriză şi, la volanul maşinii recent primite în dar de la părinţi, conducând o zi întreagă, a venit să mă viziteze. Nu mă anunţase, n-ar fi fost în stilul lui. S-a nimerit ca tocmai atunci eu să mă aflu în curtea casei ţărăneşti (în care stăteam cu chirie, cu Domniţa) şi să tai lemne. Lemnele, de curând aduse din pădure şi debitate cu drujba, se aflau în curte, lângă poartă. Eu luam câte o bucată, o aşezam pe un butuc uriaş, şi, ridicând toporul deasupra capului, izbeam năpraznic şi o despicam dintr-o lovitură.
Momentul este de neuitat (păcat că nu a făcut nimeni atunci o fotografie). Am ridicat toporul, ţinându-l cu amândouă mâinile, deasupra capului, iar în clipa aceea pe poartă a intrat George. El s-a speriat groaznic, dar într-o secundă și-a venit în fire și m-a întrebat:
- Cu ce am greșit?
*
După cutremurul din 1977 am locuit câțiva ani într-o garsonieră de pe Calea Victoriei, ai cărei locatari o părăsiseră speriați de șubrezenia clădirii. Căsătorit de șapte ani, intrasem bine în rolul de soț. Într-o zi, ca ajutor al Domniței, care făcea curățenie generală, scuturam pe fereastră o pătură. Nu prea era frumos din partea mea, din pătură ieșea un nor de praf, care urma să se depună pe capetele trecătorilor, dar nu aveam altă soluție (nici aspirator încă nu ne cumpăraserăm). Deodată, chiar pe trotuarul de sub fereastra mea (aflată la etajul doi) și-a făcut apariția George Arion, însoțit de două blonde superbe. S-a bucurat văzându-mă și mi-a explicat, prin semne, că una din ele e pentru mine.
- Hai, vino cu noi!
George încă nu era căsătorit. Ducea de unul singur (nu chiar singur, după cum s-a văzut) viața boemă căreia îi fuseserăm amândoi devotați în facultate. Eu îmi iubeam foarte mult soția (sper că și ea va citi aceste rânduri), dar la chemarea lui George am simțit o nostalgie fără margini. Mintea îmi lucra rapid, căutând un pretext pentru a pleca urgent de acasă.
Aplecat astfel, peste pervaz, cu pătura în mâini, răvășit sufletește de amintirea anilor de studenție, m-am speriat groaznic când am auzit de undeva, din spate, vocea Domniței:
- Cu cine vorbești?
Atât de tare m-am speriat, încât am scăpat din mâini pătura, care a trecut în zbor planat peste Calea Victoriei și a aterizat la picioarele unei doamne în vârstă de pe celălalt trotuar.
Domnița a aplecat și ea capul peste pervaz, ca să vadă cu cine vorbesc. George a salutat-o cu căldură, prefăcându-se că nu e împreună cu cele două blonde, și a întrebat-o mieros:
- Pot să te ajut și eu cu ceva la curățenie?
*
George Arion este omul cu cel mai mult umor din câţi am cunoscut vreodată. În timpul studenţiei noastre, la un seminar de socialism ştiinţific, la care se vorbea în mod repetat (în limba de lemn a propagandei comuniste) de „general" şi „particular", a propus un referat cu titlul „General şi particular în gândirea generalilor şi particularilor". Altădată, vizitând împreună cu mine Cimitirul Bellu şi ajungând în faţa cavoului lui Ion Barbu (cunoscut - explic asta pentru neiniţiaţi - ca autorul unor versuri greu de înţeles), mi-a spus: „Niciodată nu a fost Ion Barbu mai criptic!"
Şi eu am făcut cândva o remarcă ironică, în Parcul Herăstrău, având bustul lui Maxim Gorki în faţă: „Aici se va afla peste o sută de ani şi statuia ta: Maxim Gorki şi Minim Arion.".
Dar George m-a învins prin K.O. compunându-mi o epigramă:
„În viaţa lui terestră nu este taciturn,
Din contra, e volubil, isteţ şi sprintenel,
El tuturora pare că-i tras ca prin inel.
O scurtă completare - inelul lui Saturn."
*
George Arion a călătorit, la un moment dat, în acelaşi avion cu Ion Iliescu (pe care îl critica nemilos în rubrica sa cu un titlu foarte inspirat, din Flacăra: Viaţa sub un preşedinte de regat). Acolo, în avion, la mii de metri înălţime, i-a dat lui Ion Iliescu o carte cu următoarea dedicaţie: „D-lui Ion Iliescu, în singura împrejurare în care n-aş striga pentru nimic în lume «Jos Iliescu!»"
Alex Stefanescu
-
Diversiune organizată de către Barack Obama?
Știrile de la Kanal D au prezentat ieri ipoteza senzațională că prințesa de Wales, Kate Middleton, nu ar suferi de cance ...
-
Ciolacu joacă la „încurcă-i drace"!
Dar nu este singurul. Și Dan Voiculescu încearcă să-și facă propriul joc prin PP-USL. Și, în definitiv, nici George Simi ...
-
Un altfel de terorism însîngerează de trei decenii istoria!
În Federația Rusă, o dictatură în care Biserica sprijină războiul, a început un Jihad islamic: un atac terorist însînger ...
-
Concluzii privind afacerea Roșia Montană
În prima săptămână a lunii martie, s-a emis un verdict surprinzător în cazul scandalului Roșia Montană, România câștigân ...
-
Ortodoxia este ultimul apărător în cazul în care Putin va fi provocat să ne atace
Ucraina este astăzi o țară prăbușită, după doi ani de război în care a jucat rolul de proxy într-o confruntare în care o ...
-
Le-a păpat pisica limba. Lideri de doi bani, tolerați de un popor bleg
Liderii țărilor din NATO și din UE, nu mai vorbesc despre ceilalți din lume, și-au exprimat cu toții compasiunea și soli ...
-
De ce un creștin și un patriot nu poate vota cu Alianța neo-marxistă?
Răspunsul la această întrebare poate părea de la sine înțeles, dar în vremurile confuze pe care le trăim, neo-marxismul ...
-
Și dacă US (Statele Unite) au câștigat deja războiul din Ucraina?
După foarte importanta victorie a armatei ruse de la Avdiivka, Occidentul a intrat în panică. Marea fortăreață avansată ...
-
Struțo-cămila PSD-PNL s-a izbit de parapet. Și a avortat!
Sau, mai elegant spus, după ce struțul s-a împreunat cu cămila în scopul de a produce un rezultat de aur, desigur, elect ...
-
"Dai în mine, dai în tine, dai în fabrici și uzine!"
Dacă s-ar face un sondaj corect despre aprecierea românilor la adresa liderilor politici în general, interni și internaț ...
-
Despre mize (unele cinice!), sforari, nasi politici si jocuri de culise!
Doctotrul Catalin Cirstoiu, candidat comun PSD-PNL pentru primaria Capitalei! Nu voi comenta aici sansele, nu cred ca ac ...
-
Se pregătește Putin să invadeze Europa?
Nu a fost zi de la Dumnezeu în ultimele săptămâni în care vreun decident politic important să nu fi tras semnalul de ala ...
-
Iohannis va dezintegra PSD în 2024 "pas cu pas". Face într-un an ce n-a reușit în nouă!
PSD nu are cum să spună c-a fost victima unei strategii absconse; dimpotrivă, totul se petrece la vedere. Am prezentat î ...
-
Pentru toți tolomacii și istericii
Voi, ăștia care trăiți cu impresia că învingerea Ucrainei va însemna că ne trezim cu rușii la ușă! Am o veste foarte pro ...
-
Iohannis e folosit doar pe post de berbece!
Principala problemă a blocului euroatlantic nu mai este mobilizarea de trupe și armament pentru susținerea frontului ucr ...
-
Idiotul satului
Autopropunându-se la conducerea NATO, neobișnuitul nostru președinte a devenit, pentru prima dată un foarte colorat, foa ...
-
Voiculescu i-a chemat la ordin pe Ciolacu și Ciucă, dar n-are argument de negociere decât posibilii scuipați de la A3
Dan Voiculescu e un tip neliniștit, îl cunosc bine, de peste 25 de ani, și e neliniștit deși n-ar mai avea motive, deoar ...
-
Care este motivul ascuns al lui Macron în Ucraina?
Cândva, prin 2018, când Europa era pe chill, președintele Franței spunea că NATO ar fi în moarte clinică și că ar trebui ...
-
Lovitura de biliard a lui Iohannis
Iohannis a intrat in criza de timp. Mai are putin pana isi incheie cel de-al doilea mandat. Ce va face in continuare? Sa ...
-
Klaus se visează "gladiatorul NATO"
Într-o lume plină de confuzii și așteptări nerealiste, un zvon a început să circule prin străzile României: Klaus Iohann ...
-
Tezaurul înapoi?
Ce vom avea de câștigat în urma demersului inițiat, spre cinstea lui, de europarlamentarul Eugen Tomac, și care declanșe ...
-
Klaus Iohannis e noul Caragea Vodă
Decizia lui Klaus Iohannis de a candida la postul de secretar general NATO merită comentată. Să lăsăm deoparte infatuare ...
-
Mafioții lui Coldea atacă presa deoarece știu că instituțiile statului le protejează ilegalitățile
Cunoașteți campania mea de mulți ani de zile, 14-15, nici nu mai știu, împotriva lui Florian Coldea, a Statului Paralel, ...
-
Napoleonu' de secol XXI
Mențiunea președintelui francez despre o posibilă desfășurare de trupe în Ucraina, în urma unei reuniuni din 26 februari ...
-
Lui Klaus Iohannis i-a mai crescut puțin nasul
Dacă până ieri au mai existat români care nu au observat acest fenomen, ei bine, începând de marți, orele 17.00, treaba ...
-
Candidata specializată în integrarea LGBTQ+
O mișcare dibace a alianței PSD-PNL, prin plasarea drept cap de listă la alegerile europarlamentare a șefei reprezentanț ...
-
Din "menajera" părinților lui Klaus, la poziția de Number One pe "Lista lui Iohannis"!
Misterul s-a destrămat legat de secretoasa femeie de pe locul întâi al listei PSD-PNL, despre care Iohannis i-a anunțat ...
-
Despre bani, în general, și despre monede locale, în special
Probabil că cel mai complicat demers teoretic în economie, filosofie, psihologie și drept este definirea banilor. Parado ...
-
Ați mințit, ați mințit, ați mințit!
Mă adresez cre(ș)tinilor care se cred formatori de opinie, gardieni ai adevărului oficial și absolut și mâna zeului (pse ...
-
Nu avem eroi în urma câștigării procesului Roșia Montană
Un confrate din presă mi-a scris ieri despre comportamentul tembel pe care îl avem noi, românii, în urma aflării marii v ...