Dacă inflaţia n-ar fi întârziat 10 luni...
Postat la: 02.06.2021 | Scris de: ZIUA NEWS
Dacă?!?... „Istoria nu se scrie cu dacă". Deşi, încă din vremea reginei Victoria, timid, iar după Al Doilea Război Mondial cu ceva mai mult aplomb, au început să fie acceptate întrebări de tipul „Ce s-ar fi întâmplat dacă anumite evenimente n-ar fi avut loc ori s-ar fi produs mai devreme sau mai târziu"? Anii din urmă, însă, au introdus contrafactualitatea în analiza trecutului. Azi, frecvent, numeroase întrebări despre trecut încep cu "dacă"...
Istoria inflaţiei în România, socotind de la 1 noiembrie 1990, a curs aşa cum ştim. Iar acţiunea umană, vorba lui Mises, cea legată de fenomenul inflaţionist, a avut rezultatele pe care le ştim, rareori bune, în sensul că s-a ajuns la un echilibru (chiar dacă la cel mai de jos nivel) între bani şi mărfuri; de cele mai multe ori cu efecte dintre cele mai drastice, pentru că au fost spulberate economiile populaţiei şi a căzut dramatic nivelul de trai. Dar dacă societatea românească în ansamblu, factorii din economie, clasa politică, responsabilii cu educaţia economică ar fi acţionat altfel? Dacă bunăoară, în 1990, la liberalizarea preţurilor - decizie ce a trezit din amorţire balaurul căruia îi spunem inflaţie - s-ar fi trecut încă din ianuarie şi nu tocmai la
1 noiembrie, cu zece luni întârziere? Avem azi motive temeinice să gândim că, dacă inflaţia (cea legată exclusiv de liberalizarea preţurilor) şi-ar fi început cursa cu zece luni mai devreme, multe dintre şocurile la răscrucea cărora s-au mişcat preţurile în România, în tot acest timp, ar fi fost evitate.
Inclusiv astăzi, după 30 de ani, putem afirma că actualul val de preţuri ce sar din matcă - ar avea o durată mai scurtă şi o intensitate mai mică. Şi că, de asemenea, ar fi avut o curgere calmă valul din 2010. Sau cel din 2017. Ca să mă refer doar la cele mai recente episoade de dezordine din sistemul preţurilor.
Dacă, în 2010, cauza şocului inflaţionist a fost obiectivă, al doilea an de recesiune impunând creşterea TVA cu cinci puncte procentuale, în toamna lui 2017, când inflaţia s-a angajat într-un ciclu lung, care a durat mai mult de doi ani, cauza a fost total subiectivă. Iar şocul a fost atât de puternic încât ne-a dus în extrema cea mai dramatică a topului Uniunii Europene, cu inflaţia cea mai mare între cele 27 de state-membre. Ce a provocat această împovărare, care a obligat Banca Naţională să acţioneze cu întregul arsenal de care dispune? O mutare total neinspirată a autorităţii de reglementare în domeniul energiei. Populaţia şi economia s-au trezit în prag de iarnă că se scumpesc dintr-o dată electricitatea, gazele şi energia termică, factorii cei mai inflaţionişti, într-un moment în care pe plan internaţional se agitau concomitent preţurile petrolului şi ale alimentelor.
După ce, în a doua parte a anului 2020, am reuşit să întoarcem în favoarea noastră mişcarea preţurilor de consum şi să trecem pe cea mai avantajoasă poziţie din întreaga Uniune Europeană, inflaţia a revenit în 2021. Şi a făcut-o ostentativ, încă din ianuarie, punând în alertă câteva grupe de preţuri de consum. Cap de afiş, în cea mai recentă analiză făcută de INS, fiind scumpirea cu 16,97 la sută a electricităţii, cu 8,66 la sută a combustibililor şi cu 6,93 la sută a ţigărilor. Cauzele fiind două: în general, influenţa preţurilor internaţionale şi, în particular, în ce priveşte scumpirea electricităţii, bâlbâiala autorităţilor. O a doua grupă de preţuri în creştere peste media generală e legată de pandemie: s-au scumpit cu 6,53 la sută serviciile de igienă şi cosmetică şi cu 5,27 la sută îngrijirea medicală. Al treilea grup, tot cu scumpiri peste media generală, este determinat de cererea sporită de produse alimentare specifice postului Paştelui, între care fasolea, uleiul comestibil, fructele proaspete.
Desigur, actualul val inflaţionist, fiind de sorginte globală, ar fi fost dificil să-l evităm. Dar cu un alt istoric al dinamicii preţurilor interne - cu bani rezultaţi dintr-un dozaj optim de capital şi de muncă, şi cu etape de liberalizare făcute la timp, concomitent cu reformele structurale încă întârziate - inflaţia ar fi putut să aibă o foaie mai bună de parcurs. Faptul că Polonia şi Ungaria, chiar şi Cehia, se confruntă cu inflaţii mai dure decât aceea cu care ne luptăm noi, nu este nicidecum de natură să ne împace cu actuala realitate. Cred că toate cele trei ţări, mizând pe surplusurile acumulate în balanţele lor comerciale şi în bugete, au întârziat prea mult acomodarea dobânzilor de politică monetară cu şocul inflaţionist global. Şi acum plătesc. Noi, în schimb, am avut o strategie bună privind dobânda de politică monetară, dar pătimim încă din cauza deficitelor bugetare şi comerciale. Şi mai e ceva: nici astăzi nu am recuperat în întregime cele zece luni de întârziere, din anul 1990, ce au intervenit în trecerea la liberalizarea preţurilor de consum.
Dacă nu privim înapoi, pentru a recapitula cum am ajuns noi la 30 de ani şi sapte luni de şocuri inflaţioniste, nici înainte nu vom vedea prea bine. În acel 1 noiembrie 1990, când s-a trecut la liberalizarea preţurilor în România, societatea românească s-a trezit dintr-o dată în iureşul unei inflaţii galopante. Alternativă nu mai exista. Ofensiva preţurilor devenise inevitabilă.
Atunci, în noiembrie 1990, guvernul nu rostise în clar vreo declaraţie cu privire la confruntarea cu inflaţia, ce avea să înceapă. Şi puţini înţeleseseră ce avea să urmeze. Pentru publicul larg, mesajul a fost prezentat doar pe faţa lui optimistă. Populaţia a fost înştiinţată că, începând cu acea dată, urma să se treacă la liberalizarea preţurilor. Nimic însă despre faptul că erau orele 24 şi un sfert, că din cauza întârzierii acestei decizii se ajunsese la un dezechilibru total între cantitatea de bani în circulaţie, umflată peste măsură, şi cantitatea de mărfuri de consum, subţiată dramatic. Şi nimic despre faptul că această realitate va continua şi că va duce inflaţia la cote greu de imaginat. Dacă azi o inflaţie de
3,24 la sută, cât a ieşit la cea mai recentă măsurătoare făcută de INS, ni se pare mare, cum o fi fost percepută acum 30 de ani, când s-au trezit în vârful unei inflaţii de 295 la sută? Avem deci nevoie de o analiză detaliată, pe toate feţele, a fenomenului inflaţionist cu care convieţuim de 30 de ani şi sapte luni.
Adrian Vasilescu
-
La București a ieșit tot cum au vrut Iohannis și Kavalec
Să vă prezint cronologia evenimentelor de ieri din coaliția PSD-PNL referitoare la susținerea unui sau unor candidați la ...
-
Alegeri prezidențiale 2024: de ce ar trebui să votăm un candidat-maimuță?
Motto: "Alegerea românilor nu constituie cîtuși de puțin o surpriză, gîndiți-vă că românii nu au mai avut un președinte- ...
-
Struțo-cămila s-a destrămat, iar actul nu a fost consumat
Astăzi am de făcut o alegere grea. Trebuie să optez între două teme extrem de importante. A explodat literalmente tema r ...
-
Trezește-te, popor român!
Ți s-a luat dreptul la istorie, popor român! Ți s-a rupt legătura cu pământul și de aceea acum rătăcești, căci pentru ti ...
-
Fisură majoră la vârful Coaliției
Struțo-cămila PSD-PNL, care intenționează să instaureze în România partidul stat în următorii opt ani, s-a defectat la v ...
-
Palatul Victoria - rezervația lupilor de pe Wall Street?!
O stranie coincidență dintre acțiunile politice de la București și prețul acțiunilor unei companii americane s-a putut v ...
-
An electoral ciudat: anul independenților
Sunt bune șanse ca alegerile europarlamentare să fie câștigate de suveraniștii din AUR. Bineînțeles dacă facem o socotea ...
-
Geoană - Gușă în finala prezidențială!
Ieri, spre seară, tabloul alegerilor prezidențiale s-a schimbat brusc. Într-un fel, chiar s-a răsturnat. Și s-a născut s ...
-
Războiul din Ucraina și gazele platoului continental al Mării Negre
Strategic, dacă Putin reușește să ocupe Odessa, Ucraina va fi închisă ca într-o cutie - fără ieșire la mare și fără logi ...
-
CSAT degeaba. Spionii rămân invizibili!
Este de râsul curcilor. S-a întrunit CSAT. Pentru a dezbate și a aproba, nici mai mult și nici mai puțin, decât raportul ...
-
Lucian Bode a văzut șacalii. Cine-i prinde?
Învățat despre utilitatea glonțului magic, Lucian Bode a lansat cel mai consistent mesaj de campanie electorală: "În vre ...
-
Sebastian Burduja, agent la bursă pentru NuScale
O afacere aproape falimentară în Statele Unite este îmbrățișată și asumată cu entuziasm de Sebastian Burduja, ministru a ...
-
Nu este despre ceea ce se vede. Este despre ceea ce credeti ca se vede!
Pe asta se si bazeaza unele tehnici de imagine, manipulare sau dezinformare! Culmea, adevarul este intodeauna la suprafa ...
-
Atacul Iranului e o mutare de șah geopolitic extrem de iscusită
Așa cum presupuneam ieri dimineață, când am analizat la cald atacul Iranului asupra Israelului, au fost servite publicul ...
-
Când te întorci din morți!
De un an m-am luptat cu moartea. E o glumă să spun că eu! Nu! Nicicum! Nu aveam sorți de izbândă nicicum la câte păcate ...
-
Iranul dă șah Israelului și Americii
În Orientul Mijlociu, în această dimineață, războiul nu este (deocamdată) mai mare decât era ieri. Iranul a tras un foc ...
-
Mult zgomot pentru mai nimic
Mult zgomot pentru nimic (Much ado about nothing) este o comedie romantică, una dintre marile comedii ale marelui Will. ...
-
PNL este pe cale de dispariţie la Satu Mare
În ultimele două săptămâni s-a declanşat o hemoragie puternică în organizaţia PNL Satu Mare, condusă de deputatul Adrian ...
-
Sensul păcii
Nimeni nu s-a îndoit de cunoașterea istoriei și politicii de către Helmut Schmidt. Ministru al economiei, al apărării, c ...
-
Motrenismul
În istoria Regatului român, probabil cea mai suveranistă perioadă din istoria poporului român, au existat mai multe cure ...
-
Bonsaiul francez și belicoasa Maia
Emmanuel Macron a declarat că vrea să trimită trupe terestre în Ucraina. Într-un schetch de stand up, un comedian ucrain ...
-
S-a dus ultimul anti-imperialist! Ilie Șerbănescu a prevăzut, încă din anii '70, expansiunea multinaționalelor
Ilie Șerbănescu a plecat puțin. Avea 81 de ani. Era măcinat de-o boală ascunsă, dar și de suferința că televiziunile i-a ...
-
Condiția mea pentru George Simion e fermă!
Ca să fie clar, hai să vorbim despre ce s-a întâmplat de fapt până acum, pentru că au trecut două săptămâni de când, în ...
-
De ce se teme ca de moarte George Simion?
În fosta cetate de scaun a Târgoviștei, echipat corespunzător, în costumul lui Vlad Țepeș, liderul AUR a dezumflat un ba ...
-
Dictatura OMS
Peste aproape două luni, între 27 mai și 1 iunie, la Geneva, cea de-a 77-a adunare a Organizației Mondiale a Sănătății v ...
-
Guvernul Bulă: minciuni frumoase la Bruxelles și realități mizere acasă!
Înainte de revoluție au circulat nenumărate bancuri, care exprimau plastic natura duală a realităților românești: vitrin ...
-
Amantlâcul (politic) salvează România!
Dacă urmăriți politica din România, și sigur o faceți, fie măcar din cauza prețurilor care explodează deja de mai bine d ...
-
Viitorul luminos: absența dezbaterii și a confesiunii
„Preocuparea pentru imagine - nota Ion Cristoiu într un text -, vizează în politica de azi preocuparea pentru impresia l ...