Cum se va schimba politica externă americană sub Trump și care sunt perspectivele României?
Postat la: 04.08.2024 | Scris de: ZIUA NEWS
Acum că Kamala Harris este în mod oficial singurul candidat al democraților, este evident că Donald Trump va câștiga alegerile prezidențiale dacă acestea nu vor fi fraudate masiv sau nu vor exista (Doamne ferește) alte atentate. Deși alegătorii americani nu votează de obicei în funcție de agenda de politică externă, ci bazat pe probleme sociale sau economice, ultimele sondaje demonstrează că 40% dintre americani plasează politica externă ca prioritatea numărul unu în alegeri.
Politica externă americană a rămas destul de constantă din 1997, Zbigniew Brezinski enunțând cele mai importante trei principii ale acesteia: SUA trebuie să-și întărească legăturile cu Europa prin NATO, să își păstrează bazele militare din Asia pentru a limita acțiunile Chinei, și să împiedice orice „entitate asertivă" precum Beijing sau Moscova să câștige influență în regiunile cheie din Orientul Mijlociu și Asia Centrală. În timp ce primele puncte au rămas prioritare în ultimele decenii, cel din urmă rămâne nerealizat, preocuparea americanilor cu regiunile în care au multă influență limitând atenția acordată „Pivotului spre Asia", strategia declarată în mod oficial cu mare pompă de Obama acum 12 ani. Un mandat Trump în schimb ar duce la neglijarea Europei în favoarea limitării Chinei și la o schimbare clară de paradigmă în modul în care relaționează SUA cu aliații ei tradiționali.
Deși Trump este mai concentrat pe politica internă, dar în ultimul lui mandat a demonstrat că este capabil să schimbe total politica externă SUA. Trump a renunțat la acordurile internaționale privind schimbările climatice, desfășurarea de trupe, comerțul și armele nucleare. A fost de acord să negocieze cu dictatori precum Kim Jong-un (de care a declarat într-un discurs că s-a îndrăgostit) dar și să atace liderii din Europa. Multe dintre politicile lui Trump au fost menținute și de administrația Biden, spre exemplu războaiele tarifare din China sau adoptarea normalizării Arabia Saudită-Israel, deci multe au adus beneficii irevocabile americanilor. Viziunea trumpiană de politică externă „America First" (America pe primul loc), prezentată în timpul discursului său inaugural pe treptele Capitoliului SUA în 2017, va fi categoric menșinută și consolidată și în acest mandat.
Deși Partidul Republican încă nu a prezentat un plan exact de politică externă în afară de declarații generale (restabilirea păcii în Europa și Orientul Mijlociu, întărirea și modernizarea armatei, etc.), Robert O'Brien, fostul consilier al lui Trump pentru securitate națională și printre principalii candidați pentru funcția de secretar de stat în viitoarea administrație, a completat într-un articol pentru publicația Foreign Affairs declarațiile făcute de Trump până acum. Astfel, putem face niște prognoze destul de exacte referitoare la politica externă americană din următorii ani.
Ucraina și Rusia
Încă de acum 9 ani, Trump insistă că China, nu Rusia, este amenințarea majoră la adresa securității (mai precis hegemoniei) economice și strategice americane. El plănuise ca în primul mandat să încheie un acord cu Putin, folosind teoria lui Kissinger de „diplomație triunghiulară" și propunând să poziționeze Washingtonul în colțul benefic al triunghiului (adică, SUA să fie puterea care are relații mai bune cu celelalte două decât au între ele). Trump nu a reușit să apropie SUA de Rusia în primul mandat din cauza acuzațiilor interne că ar fi fost susținut de Putin în alegerile prezidențiale, trebuind astfel să-și demonstreze poziția dură față de Rusia în locul acordurilor planificate. În același timp, Congresul SUA a votat să impună sancțiuni mai dure împotriva Rusiei pentru a corobora aceste acuzații și a submina legitimitatea lui Trump atacând presupusul aliat al președintelui. Acum, Trump și-a dat seama că nu mai este timp de lupte interne, puterea SUA este în declin și că este crucial ca alinierea aprofundată între Rusia și China să fie prevenită. Trebuie să îmbunătățească rapid relațiile cu Rusia, să elimine sancțiunile și să-i ofere Rusiei ocazia de a echilibra dorințele americanilor cu cele ale chinezilor.
Cea mai mare prioritate o va avea astfel războiul din Ucraina, Trump declarând că va pune capăt războiului în prima zi după ce va fi ales, promisiune demonstrată și prin alegerea lui J. D. Vance ca vicepreședinte, unul dintre principalii oponenți ai ajutorului SUA pentru Ucraina. Trump nu a declarat public cum va ajunge la un acord de pace, dar doi dintre cei mai importanți consilieri de politică externă ai lui Trump, Keith Kellogg și Fred Fleitz, au publicat un plan de pace pe 25 iunie. Viktor Orban a confirmat că strategia lor coincide cu cea a lui Trump într-o scrisoare pentru liderii UE ulterior întâlnirii lui cu Trump. Planul include astfel creșterea presiunii aplicate de SUA asupra Ucrainei, Zelenski urmând să fie forțat să accepte încetarea focului și începutul discuțiilor de pace chiar dacă acestea nu vor prevede recâștigarea teritoriilor pierdute. Cea mai importantă parte a acestei strategii este ca toate costurile menținerii încetării focului și orice costuri de reconstrucție să fie suportate de aliații europeni ai Americii. Dacă Rusia nu va fi de acord cu discuțiile de pace (fapt puțin probabil), Trump va trece în ofensivă, volumul asistenței militare americane, dar mai ales europene, crescând.
Planul a fost criticat pentru că este prea concesiv față de aspirațiile lui Putin: războiul din Ucraina este văzut de China ca o probă pentru propriul conflict din Taiwan: dacă rușii vor primi teritoriile ucrainene, atunci și China va avea undă verde pentru a anexa Taiwan-ul. În același timp, un conflict prelungit ar demonstra incapabilitatea NATO de a-i face față Rusiei. Și există oricum posibilitatea ca Zelenski să refuze discuțiile de pace atâta timp cât americanii nu pot să-i ofere Ucrainei nimic la schimb, aderarea la NATO fiind inacceptabilă atât pentru Rusia cât și pentru membrii NATO. Totul depinde de capabilitățile de negociator ale lui Trump, dar faptul că pacea în Ucraina va fi în sfârșit văzută ca o prioritate de o administrație americană este primul pas spre însănătoșirea Europei.
Europa și NATO
Este evident că Europa va fi cea mai lovită în urma războiului din Ucraina. La costurile de înarmare și la pierderile financiare rezultate în urma sancțiunilor se vor adăuga costurile de reconstruire a Ucrainei și problema unei piețe de armament nereglementate, transformând Europa în „bolnavul lumii". Singurii care și-ar mai putea dori să ne ajute sunt americanii, dar politica trumpiană „America First" elimină această speranță. Trump a declarat nu va mai investi în bazele americane din Europa, ci doar în armata proprie SUA, lăsând țările europene să se ocupe singure de apărare. Dar bani de unde?
În primul lui mandat, Trump a amenințat de mai multe ori că va părăsi NATO dacă celelalte țări membre nu își cresc contribuțiile. Acum și-a schimbat strategia, declarând recent că va pune capăt angajamentului de apărare reciprocă NATO și va permite Rusiei „să facă orice dracu' vrea" membrilor care nu investesc cel puțin 2% din PIB în apărare (România a cheltuit doar 1,6% din PIB pe apărare în 2023). Ce bine că ne-am distrus total relațiile cu cea mai mare putere militară din partea noastră a lumii, nu? O perspectivă sumbră, dar ne putem învinovăți doar pe noi înșine, care am votat lideri ce nu pun „Romania First". Desigur, Trump nu va renunța la toți aliații lui europeni, îmbunătățind relațiile SUA cu celelalte democrații conduse de populiști și orientate spre piața liberă (ca vecinii noștrii maghiari), continuând cu planul lui de a se opune elitelor globaliste.
China
Discursul anti-globalist al lui Trump blamează renunțarea la populism pentru creșterea economiei chineze. Astfel, după cum am menționat și mai sus, politica SUA va fi mult mai agresivă față de China sub conducerea lui. Pe lângă creșterea tarifelor la importurile chinezești (a sugerat chiar 60%), Trump vrea să mobilizeze o strategie de verificare a influenței chineze în Europa, Africa și America Latină și să reîmprospăteze alianțele americane în Indo-Pacific. Marea întrebare este însă cum se va raporta la Taiwan: în declarațiile anterioare Trump a dat de înțeles că nu ar vrea să apere insula, dar elementul definitoriu al mandatului lui va fi cu siguranță o poziție mai dură față de China, fapt ce inevitabil va include provocări în Taiwan și Marea Chinei de Sud. Mulți se îngrijorează că un război în Taiwan este iminent și că discursurile aprinse al lui Trump vor crește și mai tare probabilitatea conflictului ce ar deveni cu siguranță un război mondial. Având în vedere că în primul mandat Trump a reușit să mențină pacea deși era mult mai puțin pregătit decât este acum, putem spera însă că un război propriu-zis va fi evitat și lupta dintre SUA și China va rămâne în planurile economice și strategice.
Orientul Mijlociu
Apropierea lui Trump față de Israel, demonstrată de mutarea ambasadei americane la Ierusalim (orașul considerat de mult timp drept capitala unui viitor stat palestinian) și de recunoașterea suveranității Israelului asupra Înălțimilor Golan și a așezărilor din Cisiordania, este văzută ca un motiv de îngrijorare referitor la războiul din Gaza. Politica externă americană este destul de constantă în susținerea pentru Israel - într-un articol din revista Times, Biden a fost cel declarat cel mai pro-israelian președinte din istoria Americii - dar ura lui Trump pentru Iran ar putea duce la acceptarea unei escaladări a conflictului. Trebuie să ne amintim că deși Trump este cel care a reușit impunerea Acordurilor de Pace Abraham, politica lui Trump în Iran a fost destul de agresivă în primul mandat, retrăgând SUA din acordul nuclear cu Iranul (JCPOA) și impunând o campanie de sancțiuni de presiune maximă împotriva Teheranului. Tensiunile dintre SUA și Iran nu doar au dus la îmbogățirea uraniului iranian peste prevederile stabilite sub conducerea lui Trump, dar aproape au rezultat în război (ne putem aminti de amenințările de după asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani din ianuarie 2020). Trump va reaplica cu siguranță presiune maximă asupra Iranului pentru a opri sprijinul acordat grupărilor anti-israeliene din Orientul Mijlociu, de la Hamas și Hezbollah la Houthi, sporind în schimb sprijinul SUA pentru Israel, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
America Latină
Trump va exercita mult mai multă presiune pe Mexic și America Latină pentru a opri fluxul de imigranți la granița dintre SUA și Mexic. Trump a spus că aceasta este o problemă de securitate națională, că va desfășura trupe la graniță și, eventual, chiar s-ar putea angaja în acțiuni militare împotriva cartelurilor din Mexic. O acțiune militară la graniță ar fi un dezastru pentru SUA, dar este improbabil să se ajungă chiar acolo. Trump își va continua și ostilitățile din primul mandat față de Cuba, Venezuela și Nicaragua, singurul lider din America Latină care se poate aștepta la o relație mai strânsă fiind președintele Argentinei, Milei.
Se anunță astfel schimbări mari din partea aliatului nostru cel mai important, schimbări pe care pare-se noi nu le-am luat în calcul. Fără un lider puternic suveranist și anti-globalist gata să joace tare în tabăra lui Trump, ne vom trezi anul viitor abandonați într-un colț al lumii extrem de periculos, definit de ostilități, arme neînregistrate și greutăți economice, recitând încă poezia care ne-a fost transmisă de democrați și întrebându-ne cum de Ungaria primește premii din toate părțile deși a fost neascultătoare. Dinamicile internaționale se schimbă repede și am ajuns iar în ipostaza de a fi conduși de oameni incapabili să gândească măcar pe termen mediu.
Daria Gușă
-
Suveranismul se transformă sub ochii noștri în noul ciolanism
În ultimii doi-trei ani românilor le-a renăscut speranța pentru o schimbare politică în țara lor. O speranță de recâștig ...
-
Luptătorii invizibili care conduc România
România e condusă de două partide ai căror lideri pot fi etichetați drept luptătorii invizibili. Marcel Ciolacu are cert ...
-
Virgil Popescu a furat de a rupt
Sunt ani de zile de când am atras insistent atenția asupra faptului că românii sunt furați la facturile de energie prin ...
-
Simion în picaj accelerat, Terheș la scor mic, Șoșoacă încă rezistă!
Anul acesta electoral a debutat cu mari speranțe pentru românii ce mai gândesc normal, dar și în interes național. Cerce ...
-
Elefantul din covrigăria lui Marcel Ciolacu
Prin geamurile aburite ale covrigăriei lui Marcel Ciolacu se poate zări cu ușurință un elefant imens, pe care cam toată ...
-
Toate tunurile pe Mircea Geoană
Ce a fost până acum e floare la ureche. Începând însă de ieri, când Mircea Geoană a demisionat în fine din poziția de se ...
-
Ce s-a întâmplat cu aeroportul Henri Coandă-Otopeni? Mizerie, dezorganizare, dezastru anunțat!?
Am văzut că s-a schimbat conducerea, se dorește privatizarea, sunt scandaluri etc. Dar acum câțiva ani arăta totuși ca u ...
-
Cenzură și Control sau Cătușe
Asta a fost alegerea pe care a avut să o facă Pavel Durov, patronul rețelei Telegram. Se pare ca a făcut o alegere corec ...
-
"TELEGRAM, mon amour!" - filiera franceză
A trecut o săptămână de la ciudata arestare a patronului TELEGRAM la Paris, v-amintiți c-am luat imediat în considerare ...
-
O simplă nucă în fața istoriei
Mulți ani în urmă am avut privilegiul să stau de vorbă cu unul dintre martirii pușcăriilor comuniste: domnul Gheorghe Ji ...
-
Cum să alegi „răul cel mai mic" din răul politic generalizat?
Aceasta este întrebarea: care dintre candidații la prezidențiale, dar și la parlamentare, este „răul cel mai mic"? În 19 ...
-
GOLD FM acționează în justiție PRESSHUB și GLOBAL FOCUS! Analiza ce demonstrează cum se execută defăimarea și intimidarea presei libere din România
Ieri am semnalat articolul denigrator al PRESSHUB, orientat împotriva Clubului de Gândire GOLD, în mod specific contra o ...
-
S-a anunțat că Ianis Hagi pleacă de la Glasgow Rangers. Mai bine așa, decât să își bată ăia joc de el.
Gică Hagi a dezvăluit lipsa de caracter a scoțienilor. După ani de zile de secetă Rangers a reușit să câștige campionatu ...
-
Ce parfum poartă Chiemăla? Dar Simion? Dar Ciolacu?
În mod normal, pentru unul ca mine, meciul electoral din America nu reprezintă absolut nimic. Pe Trump l-am mai văzut pr ...
-
Operațiunea felierii mișcării suveraniste continuă prin aruncarea în lupta electorală a preotului catolic Cristian Terheș
La începutul lunii aprilie 2024, în urma propunerii lui George Simion pentru mine de a candida la Primăria București, ca ...
-
Lupta guvernului împotriva economiei
Suntem o țară bogată în resurse. Pe care în loc să le folosim, le risipim. Toți politicienii care au condus țara în ulti ...
-
Opriți timpul! Pentru Marcel Ciolacu...
Dacă astăzi ar avea loc alegerile prezidențiale, Marcel Ciolacu ar beneficia de procentul pe care în general îl arată to ...
-
Deținutul cel mai temut din Bastilia Minunatei lumi noi
Prins între două avioane, proprietarul rețelei „Telegram," neînchinate Înaltei Porți a Ordinului de control total al ome ...
-
Prețul înșelător al democrației
Sub pretextul că scot bani pentru ca România să aibă o democrație consolidată, guvernanții de la PSD și PNL au extras su ...
-
O pledoarie pentru democrație pusă în perspectivă istorică
„Democrația este un sistem politic prost, însă cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum" - este ...
-
Hai cu PNL la psihiatru!
N-am urmărit Congresul PSD decât în mod indirect și sumar, am citit doar titlurile fluviului de știri ce ne-a potopit ie ...
-
Alianța PSD-AUR
Unii, din ce în ce mai mulți, redescoperă roata. Și prezintă scenariul conform căruia PSD urmează să se alieze cu AUR. C ...
-
Le este pur și simplu FRICĂ!
Atacurile socialiștilor la adresa PNL au două explicații: frica și lașitatea. Doar PNL și Nicolae Ciucă pot bloca acapar ...
-
Serviciile secrete "Servesc Patria" lor!
În legislația României este prevăzut ca serviciile secrete să nu poată avea agenți acoperiți printre cei ce exercită put ...
-
Refuz să candidez la alegerile din SECURISTAN, nu mă las batjocorit încă o dată de Statul Paralel!
Pentru cei care mă cunosc mai bine, acest anunț al refuzului de a mai candida la prezidențiale nu e o mare surpriză, se ...
-
Mărul discordiei. Sau casus belli?
Struțo-cămila PSD-PNL este pe buza prăpastiei. Începând din acest moment, se poate rupe oricând. Mai este necesar doar u ...
-
Să analizăm scenariul Nicolae Ciucă - comisar european. Tandemul Hellvig - Ciolacu
La finalul săptămânii trecute, după Ziua Marinei din 15 august, presa a relatat că Iohannis ar fi convocat o mare ședinț ...
-
Comisarul U.E Breton contra Elon Musk, Daniel Defoe contra Anglicani!
Elon Musk a acuzat guvernul britanic că instituie în Regat o atmosferă de tip gulag, specifică fostei URSS, dând argumen ...
-
Nu e despre Hellvig. E despre Geoană!
Lovitura lui Crin Antonescu la adresa PNL și a lui Iohannis a fost atît de puternică încît pînă la ora redactării acesto ...