Cu poliția, procurorii și OLAF anchetând mari cazuri de corupție în Parlament, Comisia Europeană contraatacă

A făcut-o ieri, propunând în mod oficial crearea unui Organism european de etică, o construcție administrativă nouă în peisajul și așa incredibil de populat și de complex al instituțiilor europene.

Are ca misiune „stabilirea unor standarde comune pentru un comportament etic al membrilor instituțiilor europene și pentru stabilirea unui mecanism formal pentru coordonare și schimb de opinii în ce privește cerințele etice în instituțiile europene". Interesant și profund semnificativ pentru atmosfera care domnește în instituțiile europene și pentru relațiile dintre ele după recentele scandaluri de corupție de înalt nivel este că s-a simțit nevoia atât de urgentă de a înființa o nouă instituție interinstituțională de supraveghere, control și stabilire de reglementări în domeniul eticii instituționale. Mai pe scurt, asta înseamnă că cele existente nu mai sunt suficiente.

Mă refer aici la Parchetul European și la OLAF, dar nu fiindcă nu fiindcă acestea nu și-ar fi făcut treaba în mod corespunzător, ci pentru că reglementările existente nu acoperă decât parțial vasta problematică a corupției în cadrul instituțiilor europene. Asta ca motiv principal. Dar mai există o rațiune, cel puțin la fel de importantă: suntem fix la un an de la momentul alegerilor pentru Parlamentul European, iar atmosfera generală nu mai este extrem de favorabilă celor care vorbesc despre valorile comune europene și doresc să meargă mai departe, în sistemul business as usual.

„Democrația poate prospera numai dacă cetățenii au încredere în instituțiile lor. Pentru cetățenii din Europa nu există nicio diferență dacă un scandal izbucnește în cadrul uneia sau alteia dintre instituții. Prin urmare, dacă dorim să rămânem credibili în ochii lor, trebuie să facem cu toții obiectul unor standarde comune de etică. Acuzațiile foarte grave care au apărut în ultimele luni mi-au dat ocazia de a face ceva corect atunci când lucrurile stau mai puțin bine. Prin urmare, fac apel la partenerii noștri din cadrul Parlamentului European, al Consiliului și al celorlalte instituții să sprijine rapid propunerea privind un organism de etică. Trebuie să elaborăm și să aplicăm standarde comune clare, ușor de înțeles și transparente pentru toate instituțiile europene." Věra Jourová, vicepreședintă pentru valori și transparență - 08/06/2023

Drept care iată, publicate ieri, documentele oficiale pe care se bazează demersul de acum și care deja generează un proces care va continua destul de mult timp în viitor, antrenând o mulțime de oameni, dând mult de lucru comisiilor și comitetelor de la Bruxelles, pe orizontala și verticala procesului luării de decizie. Pentru a vă face o idee despre complicația care urmează, iată următoarele etape: pe 3 iulie, la Bruxelles, a fost deja convocată o ședință la care sunt invitate instituțiile și organismele cu rol consultativ pentru dialog interinstituțional și dialog. Apoi, textul va fi trimis către Parlamentul European, Consiliul European, către Consiliu, către Curtea de Justiție a UE, către Banca Central Europeană, către Curtea Europeană de Audit, către Comitetul Economic și social și Comitetul Regiunilor. La cerere Banca Europeană de Investiții sau alte instituții europene pot deveni părți semnatare ale Acordului după intrarea sa în funcțiune.

Deocamdată - dar nu suntem decât la începutul dialogului care ar putea aduce nenumărate sarcini și obiective suplimentare - normele etice ce vor deveni obligatorii se referă la:

• acceptarea de cadouri, servicii din domeniul ospitalității și călătorii oferite de terți: standardele se vor aplica, de asemenea, în cazul acceptării de trofee, decorații, premii sau onorarii.
• măsuri de condiționalitate și transparență, în special pentru reuniunile cu reprezentanți ai unor grupuri de interese: Comisia, Parlamentul European și Consiliul au deja standarde comune în ceea ce privește reuniunile cu reprezentanții grupurilor de interese și publicarea acestora, datorită registrului de transparență. Standardele vor fi extinse astfel încât să cuprindă, de exemplu, accesul la sediile instituțiilor.
• dobânzile și activele care trebuie declarate, cu stabilirea categoriilor, precum și procedurile aplicate pentru verificarea respectivelor declarații.
• activitățile auxiliare sau externe, pentru a se garanta faptul că nu sunt compromise disponibilitatea și independența membrilor.
• activitățile pe care foștii membri le desfășoară după încheierea mandatului, stabilindu-se condițiile și asigurarea transparenței.
• punerea în aplicare a cadrului comun, inclusiv cu privire la monitorizarea conformității și măsurile ulterioare precum și cu privire la eventuale cazuri de hărțuire și sancțiuni, în cazul încălcărilor în cadrul fiecărei instituții.
• în ceea ce privește caracterul public al informațiilor: fiecare instituție va trebui să facă public modul în care aplică standardele.

La modul ideal, nu se pot aduce foarte multe obiecții, Dar se pot oare aplica principiile și care va trebui să fie autoritatea reală de care să dispună acest nou organism pentru a se impune la nivelul tuturor instituțiilor europene? Presa ar putea să fie un ajutor în această operațiuni care-și dorește stabilirea unor standarde etice comune urmărite în practica relațiilor cotidiene. Poate ar fi utilă și la noi o dezbatere, cu argumente, care să articuleze un dialog cu principalele instituții interesate. Sau, mai corect spus, care ar trebui să fie interesate.

Se deschide o etapă nouă care ar putea să presupună nu numai aplicarea acestor criterii extinse la tot ceea ce înseamnă arhitectura instituțiilor europene. Întrebarea logică este dacă ele s-ar putea extinde ca sistem acceptat legislativ către întreg sistemul instituțional din UE. Ce s-ar întâmpla oare dacă TOȚI politicienii ar trebui să fie trecuți prin același sistem de verificare? Credeți că cineva va sprijini această formulă în România, că măcar jurnaliștii de investigație s-ar putea să fie interesați de perspective?

Cristian Unteanu