Când se scumpeşte petrolul face febră... inflaţia
Postat la: 18.03.2021 | Scris de: ZIUA NEWS
La mai bine de un an de când lumea toată e tulburată de o criză cu trei focare interconectate - pandemia, contracţia economică si depresia socială - celebra butadă a lui Samuelson despre frica de... frica inflaţiei este mai actuală ca oricând. Chiar şi decât era în momentul în care a fost rostită.
În 1961, preşedintele Kennedy i-a cerut unuia dintre cei mai vestiţi analişti ai acelui timp, Paul Samuelson, să-i prezinte un raport despre starea economiei globale. Pe atunci inflaţia nu era o ameninţare. Valul inflaţionist din anii 1920, ce măturase Europa - cu un vârf în Germania, ţară pe care salturile uriaşe ale preţurilor au îngenuncheat-o - era deja trecut. Era istorie!
Două mari tragedii prin care trecuse omenirea, criza din 1929-1933 si Al Doilea Război Mondial, puseseră în umbră inflaţia din anii 1920. Iar următorul val inflaţionist, ce avea să măture Occidentul, aştepta la un deceniu distanţă. Samuelson însă - care în 1970 avea să devină laureat Nobel - si-a scrutat cu atenţie epoca şi a conchis în raportul pentru preşedintele Americii: „Îmi este frică de inflaţie, dar îmi este si mai frică de... frica de inflaţie". Ideea lui pleca de la preţul petrolului, care pe atunci oscila între 2 şi 3 dolari SUA barilul. Ce vremuri! Şi şi-a spus că acest factor de stabilitate - preţul infim al petrolului, marfă ce tinde să devină dependentă de fluctuaţiile economice şi de geopolitică - nu poate fi decât un dar pe timp scurt. Iar când preţul petrolului se va învolbura, probabil că la prima ocazie, inflaţia va face o febră prelungită. Când lumea va înţelege ce schimbare i se pregăteşte, într-un viitor apropiat, frica de inflaţie va fi ea însăşi un declanşator de inflaţie.
Istoria se repetă acum. S-o fi repetând în spirală, cum ne place să credem, dar se repetă. Anul trecut, în martie, când am aflat că lumea e atacată de un virus, numeroase mari centre de analiză de pe planetă s-au gândit la multe rele potenţiale, dar inflaţia nu era pe nicio listă. Şi de ce ar fi fost?!... Inflaţia de care se temea Samuelson a venit asa cum şi-a imaginat-o. Întâi fluctuaţii economice, apoi evenimente geopolitice în zonele cu mult petrol şi, inevitabil, barilul de 2-3 dolari va deveni o dulce amintire. Ca şi inflaţia calmă!
Două crize ale petrolului, una în 1973 şi alta în 1978-1980, au schimbat lumea. Dacă în timpul primei crize preţul petrolului crescuse de la 3 la 12 dolari barilul, în timpul celei de-a doua crize panica şi cozile la benzină din Statele Unite au dus preţul la 50 de dolari, pentru a se stabiliza în cele din urmă la 30 de dolari. De aici înainte, pentru foarte multă vreme, dacă nu pentru tot timpul în care va fi petrol în această lume, preţul de 3 dolari pe baril, din 1972, va fi un reper. Un reper pentru ceea ce înseamnă petrolul ieftin.
Cu o excepţie: anul 2020, luna aprilie. Criza îşi luase avânt. Lumea nu uitase că în 2008, în antecamera turbulenţelor de atunci... preţul petrolului a urcat până la cea mai înaltă cotă cunoscută vreodată: 143,67 dolari/ barilul. Un reper pentru cel mai scump petrol.
La începutul actualei crize însă... a fost altfel. Preţul petrolului, în loc să urce, a coborât. De la 22 la 19 dolari în martie, apoi, în aprilie, din ce în ce mai jos, până când petrolul american (WTI) a atins cota din 1972: 1 baril â 3,3 dolari. Minunea a durat o zi: 20 aprilie 2020. Dar asta a fost cota medie. Pentru că în acea zi, în împrejurarea în care cererea scădea simţitor iar depozitele americane erau pline până la refuz, s-a mai întâmplat o minune: multe tranzacţii s-au făcut la preţuri... negative. De a doua zi preţul a început să urce. Şi a tot urcat până la sfârşitul anului 2020. În America şi în restul lumii. Dar nu într-atât încât să sperie inflaţia. Fed-ul şi BCE s-au războit, de-a lungul întregului an 2020, cu deflaţia şi nu cu inflaţia, motiv pentru care au lăsat dobânda de politică monetară aproape de zero.
Numeroase bănci centrale - pentru că trecuseră prea mulţi ani fără ca inflaţia să le necăjească - au uitat avertismentul lui Samuelson. Numai că inflaţia e perfidă. Cum perfid este şi preţul petrolului. Şi deodată, începând de prin toamnă, dar mai cu seamă către Crăciun şi Anul Nou, petrolul şi-a arătat din nou colţii. În februarie anul acesta, când preţul petrolului a urcat la 50 de dolari barilul, s-a aprins becul roşu: pericol de inflaţie. În martie preţul a depăşit deja 65 de dolari barilul şi gazetele lumii, cu titluri mari, anunţă: se întoarce inflaţia!
De vreme îndelungată, România este legată de istoria petrolului. Un timp, până la Al Doilea Război Mondial, petrolul a fost principalul motor al dezvoltării economice. Era jumătate avantaj comparativ, fiindcă ni-l dăduse Dumnezeu, şi jumătate avantaj competitiv, pentru că ţara investea în rafinării. Sub regim comunist, această direcţie a continuat. Când însă au început investiţiile în combinate petrochimice, cu mult peste capacitatea de extracţie, decidenţii mizând pe importuri, urcarea vertiginoasă a preţurilor si oprirea producţiei de petrol în Iran, după căderea şahului, au fost două şocuri imposibil de parat. Încetarea de plăţi, în 1981, devenise inevitabilă. Ritmurile de creştere dintre anii 1970 şi 1978, cele mai multe între 10 şi 13 la sută anual, nu au mai fost posibile. Mai mult, au urmat ani cu creşteri mici, uneori chiar de zero sau de unu la sută, pentru ca în 1988 şi 1989 ţara să intre în recesiune. O cauză fiind şi fronda lui Nicolae Ceauşescu, la adresa băncilor creditoare, care sub impactul inflaţiei din anii 1970 ridicaseră dobânzile la
20 la sută şi scumpiseră simţitor creditele. Decizia de a plăti anticipat întreaga datorie externă i-a atras României o sancţiune severă: i-a fost interzis accesul, timp de 15 ani, pe pieţele financiare internaţionale. În condiţii excepţionale - fără acces la credite externe şi cu valuta încasată din exporturi îndreptată în cea mai mare parte către plata anticipată a datoriei externe - Banca Română de Comerţ Exterior rămăsese în acele timpuri grele unul dintre puţinele canale prin care valuta mai intra în ţară. Având legături strânse cu 2462 de bănci corespondente, între care mai toate băncile mari din Europa, cum sunt Deutsche Bank, UBS, Societe Generale, a obţinut ca încasările şi plăţile prin conturile sale să curgă în condiţii normale cu toate aceste bănci.
Dar plata de către România, până în primăvara lui 1989, a întregii datorii externe de 11 miliarde de dolari a implicat sacrificii imense pentru populaţie şi a lipsit economia de importurile de tehnologie, de care avea stringentă şi vitală nevoie. Jurnalistul american Thomas Friedman, în cartea „Lexus şi măslinul", povesteşte că preşedintele Mexicului, într-o situaţie identică, dar cu o datorie de 10 ori mai mare, a mers personal pe Wall Street, i-a convocat pe bancherii-creditori si le-a spus deschis că ţara lui nu-şi poate achita scadenţele. Punctând: „Ajutaţi-ne să ne dezvoltăm şi vom plăti"... Cam la fel a procedat şi Polonia. Doar că a înlocuit spectacolul mexicanului cu negocierile. Iar în anii '90 a avut parte de reducerea câtorva tranşe din datorie... până când n-a mai avut nimic de plătit. Noi, în schimb, am plătit întreaga datorie şi... ni s-a interzis accesul la credite pe pieţele financiare internaţionale.
E o lege nescrisă, valabilă în întreaga lume: băncilor nu le place să li se plătească anticipat datoriile. Asta le obligă să-şi strice planificarea, să găsească alte plasamente pentru banii returnaţi anticipat, uneori în condiţii mai puţin avantajoase. Aveam să resimţim efectul nefast al sancţiunii primite în 1981 până la sfârşitul anului 1995.
Abia în anul următor, eliberată de consecinţele încetării de plăţi din 1981, României i-au fost redeschise porţile pe pieţele financiare internaţionale.
Adrian Vasilescu
-
Capcana în care a căzut Marcel Ciolacu
Interesant este că a montat-o cu mânuța lui. Era destinată altora. În special partidului AUR. Dar iată că a căzut el îns ...
-
Piedone vrea să se retragă, Voiculescu se opune, vrea și "sarea din ciorba" PSD-ului!
În spatele voiniciei afișate de către Piedone, "mă retrag doar dacă aduce Ciolacu tezaurul de la ruși", mi s-a confirmat ...
-
La București a ieșit tot cum au vrut Iohannis și Kavalec
Să vă prezint cronologia evenimentelor de ieri din coaliția PSD-PNL referitoare la susținerea unui sau unor candidați la ...
-
Alegeri prezidențiale 2024: de ce ar trebui să votăm un candidat-maimuță?
Motto: "Alegerea românilor nu constituie cîtuși de puțin o surpriză, gîndiți-vă că românii nu au mai avut un președinte- ...
-
Struțo-cămila s-a destrămat, iar actul nu a fost consumat
Astăzi am de făcut o alegere grea. Trebuie să optez între două teme extrem de importante. A explodat literalmente tema r ...
-
Trezește-te, popor român!
Ți s-a luat dreptul la istorie, popor român! Ți s-a rupt legătura cu pământul și de aceea acum rătăcești, căci pentru ti ...
-
Fisură majoră la vârful Coaliției
Struțo-cămila PSD-PNL, care intenționează să instaureze în România partidul stat în următorii opt ani, s-a defectat la v ...
-
Palatul Victoria - rezervația lupilor de pe Wall Street?!
O stranie coincidență dintre acțiunile politice de la București și prețul acțiunilor unei companii americane s-a putut v ...
-
An electoral ciudat: anul independenților
Sunt bune șanse ca alegerile europarlamentare să fie câștigate de suveraniștii din AUR. Bineînțeles dacă facem o socotea ...
-
Geoană - Gușă în finala prezidențială!
Ieri, spre seară, tabloul alegerilor prezidențiale s-a schimbat brusc. Într-un fel, chiar s-a răsturnat. Și s-a născut s ...
-
Războiul din Ucraina și gazele platoului continental al Mării Negre
Strategic, dacă Putin reușește să ocupe Odessa, Ucraina va fi închisă ca într-o cutie - fără ieșire la mare și fără logi ...
-
CSAT degeaba. Spionii rămân invizibili!
Este de râsul curcilor. S-a întrunit CSAT. Pentru a dezbate și a aproba, nici mai mult și nici mai puțin, decât raportul ...
-
Lucian Bode a văzut șacalii. Cine-i prinde?
Învățat despre utilitatea glonțului magic, Lucian Bode a lansat cel mai consistent mesaj de campanie electorală: "În vre ...
-
Sebastian Burduja, agent la bursă pentru NuScale
O afacere aproape falimentară în Statele Unite este îmbrățișată și asumată cu entuziasm de Sebastian Burduja, ministru a ...
-
Nu este despre ceea ce se vede. Este despre ceea ce credeti ca se vede!
Pe asta se si bazeaza unele tehnici de imagine, manipulare sau dezinformare! Culmea, adevarul este intodeauna la suprafa ...
-
Atacul Iranului e o mutare de șah geopolitic extrem de iscusită
Așa cum presupuneam ieri dimineață, când am analizat la cald atacul Iranului asupra Israelului, au fost servite publicul ...
-
Când te întorci din morți!
De un an m-am luptat cu moartea. E o glumă să spun că eu! Nu! Nicicum! Nu aveam sorți de izbândă nicicum la câte păcate ...
-
Iranul dă șah Israelului și Americii
În Orientul Mijlociu, în această dimineață, războiul nu este (deocamdată) mai mare decât era ieri. Iranul a tras un foc ...
-
Mult zgomot pentru mai nimic
Mult zgomot pentru nimic (Much ado about nothing) este o comedie romantică, una dintre marile comedii ale marelui Will. ...
-
PNL este pe cale de dispariţie la Satu Mare
În ultimele două săptămâni s-a declanşat o hemoragie puternică în organizaţia PNL Satu Mare, condusă de deputatul Adrian ...
-
Sensul păcii
Nimeni nu s-a îndoit de cunoașterea istoriei și politicii de către Helmut Schmidt. Ministru al economiei, al apărării, c ...
-
Motrenismul
În istoria Regatului român, probabil cea mai suveranistă perioadă din istoria poporului român, au existat mai multe cure ...
-
Bonsaiul francez și belicoasa Maia
Emmanuel Macron a declarat că vrea să trimită trupe terestre în Ucraina. Într-un schetch de stand up, un comedian ucrain ...
-
S-a dus ultimul anti-imperialist! Ilie Șerbănescu a prevăzut, încă din anii '70, expansiunea multinaționalelor
Ilie Șerbănescu a plecat puțin. Avea 81 de ani. Era măcinat de-o boală ascunsă, dar și de suferința că televiziunile i-a ...
-
Condiția mea pentru George Simion e fermă!
Ca să fie clar, hai să vorbim despre ce s-a întâmplat de fapt până acum, pentru că au trecut două săptămâni de când, în ...
-
De ce se teme ca de moarte George Simion?
În fosta cetate de scaun a Târgoviștei, echipat corespunzător, în costumul lui Vlad Țepeș, liderul AUR a dezumflat un ba ...
-
Dictatura OMS
Peste aproape două luni, între 27 mai și 1 iunie, la Geneva, cea de-a 77-a adunare a Organizației Mondiale a Sănătății v ...
-
Guvernul Bulă: minciuni frumoase la Bruxelles și realități mizere acasă!
Înainte de revoluție au circulat nenumărate bancuri, care exprimau plastic natura duală a realităților românești: vitrin ...