Brambureală la nivel înalt: cine va binevoi să dea UE şira spinării în politica externă?
Postat la: 30.05.2021 | Scris de: ZIUA NEWS
Cineva, cum ar veni, va trebui la un moment dat să spună dacă politica externă a UE mai rămâne un domeniu de competenţe comune, adică un spaţiu caracterizat printr-o unitate decizională în spiritul în care votează din când în când şefii de state şi guverne sau, dimpotrivă, în momentele cele mai sensibile, toată lumea se întoarce la vechiul principiu al priorităţii intereselor naţionale.
Fapt este că, pe fond, se vede cum politica externă a UE - chiar dacă bazată pe principii indiscutabil corecte aşa cum sunt ele înscrise în tratate şi prezentate în cărţi - începe din ce în ce mai tare să se difuzeze în direcţii diferite. Chiar din ce în ce mai diferite.
Până la un moment dat, s-a spus în chip de scuză - e normal să mai existe dezacorduri fiindcă, în funcţie de poziţionarea lor pe scare puterii mondiale şi a intereselor diferite economice şi raţionamentelor de securitate în consecinţă, statele nu au şi nu pot avea întoteauna decizii similare pe o temă sau alta. Dar, în acelaşi timp, s-au dat asigurări că în momentele grave nu va exista niciun fel de ezitare în a adopta poziţii absolut similare, motivul fiind simplu: este vorba despre interesele de echilibru şi securitate ale spaţiului european şi euro-atlantic. Toată lumea a fost de acord cu asta, atâta timp cât o asemenea declaraţie ambiguă asupra raportului de forţă în construcţia politicii externe comune lăsa atâta spaţiu de manevră pentru negocieri naţionale care, în timp, au evoluat în relaţii puternice care, la ora asta, împart spaţiul euro-atlantic în zone de joc cu apetenţe diferite în materie de viitoare acţiuni comune şi de alianţe. Ceea ce este valabil acum în mod egal pentru NATO şi UE, organizaţii care sunt obligate să-şi refacă cât pot ele de rapid şi coerent conceptele strategice cu care trabuie (sau ar trebui, asta este formularea cea mai corectă) să răspundă noilor structuri de putere a căror apariţie, de mult prea multe ori, nu au anticipat-o corect sau deloc.
Una dintre cele mai nefericite consecinţe geo-strategice ale pandemiei a fost punerea în evidenţă a dramaticei lipse de unitate între actorii acestor două spaţii care ne interesează. Cu această ocazie s-a văzut cu ce viteză colosală fiecare dintre state s-a retras între frontierele naţionale, strângându-şi şi apărându-şi cu forţa rezervele proprii, închizând graniţele, confiscând ce trebuia trimis altora, chiar ajungând la ameninţări directe cu naţionalizarea unor capacităţi de producţie, politica de super-protecţie devenind cea prioritară. Apoi, târziu, au urmat actele de coeziune şi solidaritate promise între statele membre în cele două alianţe, NATO şi UE şi au renăscut discursurile şi promisiunile nobile către ţările care şi acum sunt în lăsate să se descurce cum or şti.
Şi asta e de înţeles căci, nu-i aşa, mai aproape ţi-e cămaşa decât haina. Dar ceea ce este foarte greu şi chiar imposibil de acceptat este modul în care, la baza alianţelor fundamentale ale spaţiului nostru, apare un sentiment de dubiu de o asemenea intensitate cum este, din nou, analiza pe care o face preşedintele Macron privind relaţia pe care UE ar trebui s-o aibă cu Marele Prieten de la Răsărit, asta după ce anunbţase -nimeni nu a uitat acest lucru - că "Nato de se află în moarte cerebrală".
Dar ce ne facem dacă analiza lui e corectă? La acest nivel al jocurilor politice, nimic nu se produce întâmplător. Momentul ales de Macron nu este nici el întâmplător, deoarece declaraţiile sale extrem de grave de acum au fost făcute cu ocazia recentului Summit de la Bruxelles în care, printre altele, sub presiunea evenimentelor din Belarus, trebuiau adoptate primele măsuri din ceea ce, aşşa cum veţi vedea săptămâna următoare, va fi un ansamblu foarte complex de acţiuni coercitive pe plan internaţional împtriva regimului de la Kiev şi principalilor săi exponenţi.
Neplăcut lucru deoarece, cu câteva zile în urmă, le amintea de faptul că, doar cu câteva zile în urmă, preşedintele Biden a anunţat că retrage sancţiunile îndreptate împotriva companiilor, ruseşti şi internaţionale, care participă la finalizarea proiectului Nord Stream 2. Victorie enormă pentru Germania, confirmare a liniei politice Merkel şi deschidere urişă strategică oferită Rusiei lui Putin.
Şi ne spune Macron cu UE "trebuie să-şi reformuleze foarte profund relaţia cu Moscova". Mai mult, a adăugat că politica sancţiunilor "şi-a atins limitele faţă de Rusia cât şi faţă de Belarus...Politica sancţiunilor progresive asupra conflictelor îngheţate nu mai este o plitică eficientă...Ce-aţi vrea să facem? Să intrăm într-un conflict armat? Să rupem complet relaţiile? Să mergem mai departe cu sancţiunile, dar în ce direcţie?...Cred că în relaţia cu Rusia am ajuns la un moment al adevărului şi asta trebuie să ne facă regândim termenii tensiunilor pe care am decis să le instalăm. Şi asta, în ce mă priveşte, nu este decât o etapă".
Declaraţie din care, cum este bunul obicei de la Bruxelles, fiecare va înţelege ce vrea, neluând în seamă (sau dorin să uite cât mai rapid) declaraţia ministrului de externe Lavrov , tot în această lună, nemiloasă ca o insultă: "...nu maen relaţii efective cu Uniunea Europeană ca organizaţie deoarece infrastructura acestor relaţii a fost distrusă în mod unilateral din cauza deciziilor luate de cei de la Bruxelles".
Brambureală? Puţin spus dacă ne uităm cum Rusia joacă partida aceasta de şah, căci, la Soci, s-a anuţat că tema principală a reuniunii între Lukaşenko şi Putin a fost continuarea negocierilor care să definitiveze în teren realitatea oficial decisă şi oficial aprobată a Statului Uniunii, funcţional deja în unele domenii esenţiale între Minsk şi Moscova. Dar semnalul acesta, ca tot ce se face acum, are un mesaj direct către comunităţile slave altele decât cele din cele două ţări, reamintinu-le că jocul profund are în vedere restaurarea URSS şi a gloriei şi forţei de odinioară într-o lume împlinind visul pan-slaviştilor, Marea Rusie care să fie şi centrul ortodoxiei în partea noastră de lume. Asta este mişcare de contrapondere construită de Rusia şi care-l poate interesa pe Biden în măsura în care ar, la schimb, se va vorbi despre reechilibrarea unora dintre jocurile din zona Pacificului?
În acest sens, cred că ar putea fi un semnal care să fie înscris şi rezolvat în marea negociere cu Biden şi premerge redesenarea tuturor frontierelor de influenţă? Pe fond, despre asta ar putea fi vorba şi asta au intit Markel şi Macron încercând să nu piardă locurile din primul vagon al puterii care va transforma Europa?
Cristian Unteanu
-
An electoral ciudat: anul independenților
Sunt bune șanse ca alegerile europarlamentare să fie câștigate de suveraniștii din AUR. Bineînțeles dacă facem o socotea ...
-
Geoană - Gușă în finala prezidențială!
Ieri, spre seară, tabloul alegerilor prezidențiale s-a schimbat brusc. Într-un fel, chiar s-a răsturnat. Și s-a născut s ...
-
Războiul din Ucraina și gazele platoului continental al Mării Negre
Strategic, dacă Putin reușește să ocupe Odessa, Ucraina va fi închisă ca într-o cutie - fără ieșire la mare și fără logi ...
-
CSAT degeaba. Spionii rămân invizibili!
Este de râsul curcilor. S-a întrunit CSAT. Pentru a dezbate și a aproba, nici mai mult și nici mai puțin, decât raportul ...
-
Lucian Bode a văzut șacalii. Cine-i prinde?
Învățat despre utilitatea glonțului magic, Lucian Bode a lansat cel mai consistent mesaj de campanie electorală: "În vre ...
-
Sebastian Burduja, agent la bursă pentru NuScale
O afacere aproape falimentară în Statele Unite este îmbrățișată și asumată cu entuziasm de Sebastian Burduja, ministru a ...
-
Nu este despre ceea ce se vede. Este despre ceea ce credeti ca se vede!
Pe asta se si bazeaza unele tehnici de imagine, manipulare sau dezinformare! Culmea, adevarul este intodeauna la suprafa ...
-
Atacul Iranului e o mutare de șah geopolitic extrem de iscusită
Așa cum presupuneam ieri dimineață, când am analizat la cald atacul Iranului asupra Israelului, au fost servite publicul ...
-
Când te întorci din morți!
De un an m-am luptat cu moartea. E o glumă să spun că eu! Nu! Nicicum! Nu aveam sorți de izbândă nicicum la câte păcate ...
-
Iranul dă șah Israelului și Americii
În Orientul Mijlociu, în această dimineață, războiul nu este (deocamdată) mai mare decât era ieri. Iranul a tras un foc ...
-
Mult zgomot pentru mai nimic
Mult zgomot pentru nimic (Much ado about nothing) este o comedie romantică, una dintre marile comedii ale marelui Will. ...
-
PNL este pe cale de dispariţie la Satu Mare
În ultimele două săptămâni s-a declanşat o hemoragie puternică în organizaţia PNL Satu Mare, condusă de deputatul Adrian ...
-
Sensul păcii
Nimeni nu s-a îndoit de cunoașterea istoriei și politicii de către Helmut Schmidt. Ministru al economiei, al apărării, c ...
-
Motrenismul
În istoria Regatului român, probabil cea mai suveranistă perioadă din istoria poporului român, au existat mai multe cure ...
-
Bonsaiul francez și belicoasa Maia
Emmanuel Macron a declarat că vrea să trimită trupe terestre în Ucraina. Într-un schetch de stand up, un comedian ucrain ...
-
S-a dus ultimul anti-imperialist! Ilie Șerbănescu a prevăzut, încă din anii '70, expansiunea multinaționalelor
Ilie Șerbănescu a plecat puțin. Avea 81 de ani. Era măcinat de-o boală ascunsă, dar și de suferința că televiziunile i-a ...
-
Condiția mea pentru George Simion e fermă!
Ca să fie clar, hai să vorbim despre ce s-a întâmplat de fapt până acum, pentru că au trecut două săptămâni de când, în ...
-
De ce se teme ca de moarte George Simion?
În fosta cetate de scaun a Târgoviștei, echipat corespunzător, în costumul lui Vlad Țepeș, liderul AUR a dezumflat un ba ...
-
Dictatura OMS
Peste aproape două luni, între 27 mai și 1 iunie, la Geneva, cea de-a 77-a adunare a Organizației Mondiale a Sănătății v ...
-
Guvernul Bulă: minciuni frumoase la Bruxelles și realități mizere acasă!
Înainte de revoluție au circulat nenumărate bancuri, care exprimau plastic natura duală a realităților românești: vitrin ...
-
Amantlâcul (politic) salvează România!
Dacă urmăriți politica din România, și sigur o faceți, fie măcar din cauza prețurilor care explodează deja de mai bine d ...
-
Viitorul luminos: absența dezbaterii și a confesiunii
„Preocuparea pentru imagine - nota Ion Cristoiu într un text -, vizează în politica de azi preocuparea pentru impresia l ...
-
Europa unită de astăzi
Europa unită are realizări certe, precum pacificarea continentului, amplificarea circulației bunurilor și persoanelor, d ...
-
Caracatița Raed Arafat
Din nou scriu despre o întreagă încrengătură în epicentrul căreia se află Raed Arafat. Care nu este un oarecare. Am prez ...
-
Anunțul candidaturii lui Cozmin Gușă la Primăria Capitalei susținut de AUR se află prosperitatea bucureștenilor și consolidarea mișcării suveraniste în România
Anunțul momentului, făcut de consultantul politic Cozmin Gușă la Realitatea PLUS! Care este decizia care va schimba radi ...
-
Mai înțelege cineva ceva din politica americană?!
„Mai puțină lume știe că Chicago, Illinois, a fost orașul din SUA unde a luat ființă Partidul Comunist American (PCA), î ...
-
Românii au o existență parțială
Românii nu pot fi bănuiți de vreo parțialitate (atitudine părtinitoare) față de un alt neam, chiar dacă au trăit în vasa ...
-
Dacă Valentin Lazea ar fi fost sincer măcar cinci minute...
România performantă sau România păcălită? Vestea cea mare: am depășit Ungaria! Și totuși BNR ne spune să ne cârpim haine ...
-
Proiect de pace durabilă
Anulată de două războaie în curs, Ucraina și Gaza, și umbrită de conflicte potențiale, precum cel din jurul Taiwanului, ...