10 motive care au determinat S&P să îmbunătăţească perspectiva ratingului suveran al României

Standard & Poor's a modificat, vineri, ratingul suveran al României. Baza a rămas neschimbată: "BBB minus". Dar a schimbat perspectiva, de fapt a îmbunătăţit-o, de la "negativă" la "stabilă".

O astfel de veste e bună în general, oricând ar veni, având în vedere legătura strânsă între calificativele date de agenţiile internaţionale de evaluare financiară si costurile împrumuturilor externe angajate de stat si de marile companii. Dar e si mai bună în special, în acest an 2021, când finanţarea unui deficit bugetar amplificat de tripla criză prin care trecem, de aproape de 10 la sută în 2020 si, probabil, de 7 la sută în anul curent, cu mult peste plafonul standard de 3 la sută, implică noi împrumuturi consistente făcute pe pieţele financiare internaţionale.

Acum vreo câţiva ani, când tocmai ne străduiam să vindecăm rănile pe care ni le făcuse recesiunea din 2009 - 2010, si ne bucuram că începea să prindă puteri creşterea economică, o scrisoare de la Standard & Poor's a fost ca un dus rece. Vestea - prin care ni se aducea oficial la cunoştinţă că ratingul suveran, a cărui bază era si a rămas"BBB minus", a fost modificat în jos, de la perspectiva "stabilă" la cea "negativă". A fost o retrogradare costisitoare. Pentru că si atunci ţara angajase datorii pe pieţele financiare internaţionale. Iar documentul ce însoţea verdictul conţinea, împreună cu o analiză solidă a realităţilor economice din acel timp, si o prefigurare a pericolelor cu care aveam să ne confruntăm încă mult timp. Unele, de care încă n-am scăpat, sunt reluate si în scrisoarea de vineri seara.

În ce priveste îndatorarea externă, este un fapt cert că nu doar noi ducem o astfel de povară. SUA se împrumută din greu. Alte numeroase ţări, dintre cele cu economii puternice, au sărit cu datoria publică peste nivelurile propriilor PIB-uri.

Apoi, de 162 de ani, de când România există ca stat unitar modern, în vremuri de linişte ori de seisme istorice, n-a fost moment în care între bazele modelelor noastre economice să nu fie înscrisă îndatorarea externă. Poate cu o excepţie: între 1946 - 1955, perioadă ce a marcat obsedantul deceniu comunist. În rest, în vremea lu Dej ori a lui Ceauşescu, regimul avea nevoie de valută forte, pe care o împrumuta din occident. Când împrumuturile s-au rărit, anii 1980, a urmat o perioadă de inflaţie galopantă, de încetinire a activităţii economice si, în 1988 si 1989, de recesiune.

Pretutindeni, pe planetă, îndatorarea poate fi o problemă complicată în sine, dar cu deosebire problema se complică în acele ţări în care autorităţile nu cooperează pentru rezolvări eficiente. Guvernatorul Isărescu, în alocuţiunea rostită în 12 aprilie, la sesiunea de primăvară a FMI, a subliniat că Guvernul României si BNR au colaborat eficient, folosind un complex de măsuri fiscale si monetare, macroprudenţiale si microprudenţiale. În consecinţă, în 2020, România a avut una dintre cele mai mici pierderi de altitudine din UE, de 3,9 la sută. Iar în 2021 ne aşteptăm la una dintre cele mai viguroase recuperări, de 6 la sută potrivit celei mai recente prognoze a FMI. Inflaţia, totodată, a scăzut de la 4 la sută în decembrie 2019 la 2 la sută în decembrie în 2020. Din aceeasi perspectivă, a eficienţei măsurilor adoptate de autorităţile române pentru dezamorsarea riscurilor de natură fiscală, S & P vede sansa stabilizării datoriei publice, raportate la PIB, la 50 la sută, sub nivelul standard.

Raportul întocmit de S & P, căci scrisoarea de vineri seara este de fapt un raport în toată regula, are o importanţă ieşită din comun. Pentru că acest document reprezentă o fotografie neretuşată a marilor probleme, structurale ori conjuncturale, cu care se confruntă în momentul de faţă economia românească. Si cu care se va confrunta în anii ce vin. Trecând la descifrarea lui, găsim răspunsuri la întrebări care ne ard. Plecând de la 10 argumente, adnotate de S & P, care i-au motivat decizia de de a ne îmbunătăţi ratingul suveran.

România, ca ţară membră UE si fiind între principalii beneficiari de fonduri structurale prevăzute în bugetul multianual si în facilitatea de redresare si rezilienţă, are mari şanse să absoabă în viitorii ani riscurile generate de deficitele gemene.
Reformele structurale programate de Guvern vor asigura consolidarea unui cadru fiscal-bugetar robust.
Este de aşteptat ca economia României să-si revină si să înregistreze o creştere de 5 la sută în acest an.
Estimările S & P scot în evidenţă potenţialul de creştere economică al României pe termen mediu.
S & P anticipează că finanţele publice si poziţia externă a României vor înregistra o evidentă stabilizare în viitorii doi ani.
Banca Naţională a asigurat finanţarea bugetului statului prin cumpărări de obligaţiuni guvernamentale din piaţa secundară, asigurarea de lichiditate băncilor si prin reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii în valută.
Ca răspuns la impactul crizei sănăţăţii publice în economie, BNR a redus dobânda de politică monetară în patru etape, de la debutul pandemiei până în ianuarie 2021, de la 2,50 la 1,25 la sută.
S & P anticipează că desi cresc presiunile inflaţioniste, inflaţia va rămâne în continuare în coridorul de ţintire.
S & P apreciază că sistemul bancar românesc, care rămâne solid, reprezintă un risc limitat de contingenţă pentru Guvern.
S & P se asteaptă ca BNR, menţinăndu-si credibilitatea politicilor sale si independenţa, să asigure în continuare ancorarea expectaţiilor inflaţioniste, un curs stabil si să ajute valuta locală, dacă va fi nevoie, în condiţiile în care rezervele valutare au ajuns la 17 la sută din PIB.

După aceste 10 certitudini, o întrebare îsi face totusi loc. Si anume: de ce o ţară cu potenţialul României - a şasea din Uniunea Europeană socotind numărul de locuitori, si a zecea ca mărime a teritoriului, indicator important ce măsoară cât se întind pământurile fertile, apele, în general bogăţiile solului si subsolului - să avem cele mai mari deficite nu doar când numărăm spitalele moderne, dotările şcolilor, autostrăzile, ci si când analizăm bugetul ţării ori balanţa de importuri si exporturi? Întrebarea este importantă si ar fi o mare eroare să judecăm că, dacă am trecut un hop, putem să mai slăbim hăţurile.

Să nu uităm că că S&P operase, la sfârşitul anului 2019, o scădere de notă - de la perspectiva "stabilă" la cea "negativă"! - gest repetat de Moody's si Fitch în 2020. O scădere de notă, dar nu o retrogradare într-o altă ligă. Pe când dacă S&P, după analiza făcută în decembrie 2020, ne-ar fi retrogradat, am fi ajuns într-o într-o altă ligă, inferioară, de care investitorii se feresc. Asta ar fi însemnat că România s-ar fi împrumutat si mai scump pe pieţele internaţionale în timp ce deficitele gemene, ale bugetului ţării si ale balanţei de importuri - exporturi, ar fi fost si mai greu de acoperit.

Asadar, si în decembrie 2020, S&P a menţinut ratingul României la "BBB minus, cu perspectivă negativă". Cu două menţiuni de luat aminte.

Un avertisment: "S&P, în 2021, ar putea revizui în scădere ratingul României dacă aceste dezechilibre vor continua să se confrunte cu noi provocări în etapa de după alegeri".
În timp ce a doua suna... mobilizator: "S&P ar putea revizui la "stabilă" perspectiva atribuită ratingului dacă România va asigura consolidarea fiscală, importantă pentru stabilizarea finanţelor publice; si dacă, totodată, va asigura optimizarea balanţei importuri-exporturi"

Asadar, pentru acest an nu mai exista cale de mijloc. Variantele erau doar două: retrogradare sau promovare. A fost să fie promovare. Dar problema rămâne. S&P nu se aşteaptă ca executivul să înăsprească politica fiscală în 2021; ceea ce înseamnă că nu vor creste impozitele si taxele. Asa că, într-o singură frază, a formulat tema României pentru acest an: "Adâncimea deficitelor demonstrează problemele de competitivitate".

Asta-i esenţa. Implicând absorbţia fondurilor europene, lângă restructurări masive ale pieţei muncii, bugetului, balanţei comerciale, sectoarelor cu deficite tehnologice. Si creşteri de venituri bugetare fără poveri suplimentare, ceea ce înseamnă venituri mai mari din mai multă competitivitate si din mai multe mărfuri de calitate superioară în circulaţie. Problemă grea, pentru că implică munca întregii societăţi. Cum ar putea să fie rezolvată dacă societatea nu o dezbate, nu ştie ce are de făcut si...nu face?

Adrian Vasilescu