Să-i interzicem trufașului și obraznicului Viktor Orban să mai intre în România!

Premierul Viktor Orban, fost ucenic comunist (secretar UTC în liceu) și turnător (cu numele de cod Gyori Gabor) al Securității maghiare (AVO), care s-a aflat sub controlul deplin al KGB până în 1990, distribuit ulterior in roluri politice de centru-stânga (democrat-liberal), dreapta (conservator/popular) și extrema-dreaptă (iliberal, ultranaționalist și xenofob) a cutreierat Transilvania în lung și în lat, ca vodă prin lobodă, în cursul ultimilor 33 de ani, fără să fie deranjat, nici măcar luat la întrebări, de către autoritățile statului român.

Orban a efectuat, în calitate de lider al partidului FIDESZ și de șef al guvernului de la Budapesta (în perioadele 1998-2002 și 2010-prezent), de-a lungul ultimei treimi de secol, sute de vizite în provincia românească Transilvania, considerată de el o perlă a prăfuitei coroane maghiare, recordul stabilit fiind de 24 de peripluri ardelene într-un an. În cursul acestor vizite, cel care a ajuns să se creadă un nou regent al Ungariei (ultimul regent autodeclarat al acesteia fiind amiralul fără flotă Miklos Horthy) a spus vrute și mai ales nevrute, lansând constant mesaje provocatoare și jignitoare la adresa românilor și a autorităților statale de la București, cu caracter naționalist, revizionist și iredentist.

Viktor Orban a lansat cele mai sugestive și semnificative mesaje in acest sens la Universitatea de vară din stațiunea Băile Tușnad (denumită și Balvanyos sau Tusvanos), a cărei piatră de temelie a fost pusă de Orban și principalii săi colaboratori în 1990 și care a fost organizată de atunci în fiecare an, cu excepția anilor 2020 și 2021, în care a fost suspendată din cauza pandemiei. Manifestarea a fost finanțată de la Budapesta și la aceasta au fost invitați și au participat principalii lideri ai FIDESZ, în frunte cu Viktor Orban, miniștri, secretari de stat și lideri parlamentari mai importanți de la Budapesta, când acest partid s-a aflat la guvernare , lideri mai radicali ai emigrației maghiare din Occident și ai minorității maghiare din România, în frunte cu episcopul Laszlo Tokes, vechi și bun amic cu actualul premier ungar. Orban a participat la toate cele 31 de ediții, fiind însoțit, de obicei, de Zsolt Nemeth, sfetnicul său principal în probleme de politică externă și ale minorităților naționale.

De-a lungul timpului, Viktor Orban și locotenenții săi au lansat, în premieră, la Universitatea de vară de la Băile Tușnad mai multe mesaje provocatoare și jignitoare, multe cu tentă revizionistă sau iredentistă, privind obiectivele, doleanțele sau marotele mai vechi și mai noi ale guvernanților de la Budapesta și ale minorității maghiare din România, începând cu drepturile colective ale minorităților naționale (autonomia personală, autonomia culturală și autonomia teritorială a comunităților maghiare din Transilvania), cel mai mult pedalându-se pe autonomia teritorială a așa-zisului Ținut Secuiesc, și continuă cu înființarea unei universități de stat cu predare în limba maghiară, acordarea dublei cetățenii, respectiv și a cetățeniei ungare, cetățenilor români de naționalitate maghiară.

La ediția din 1999, care a avut loc la scurt timp după ce FIDESZ a ajuns prima oară la guvernare, în contextul conflictului din provincia Kosovo între autoritățile sârbe și minoritatea albaneză, care urmărea obținerea independenței provinciei, și al atacării Serbiei de către forțele NATO, premierul Viktor Orban și amicul său Zsolt Nemeth, secretar de stat la Ministerul de Externe, pe probleme politice și ale minorităților maghiare din țările învecinate, l-au instigat pe episcopul Laszlo Tokes să proclame în lunile următoare autonomia teritoriala a așa-zisului Ținut Secuiesc (incluzând județele Harghita si Covasna și o parte din județul Mureș) și a așa-zisului Ținut Partium (incluzând o mare parte din județele Bihor, Satu Mare si Sălaj) la forumurile convocate în acest scop la Cernatu de Jos (Covasna), respectiv la Valea lui Mihai (Bihor), care au avut însă o audiență minoră, astfel că inițiatorii au rămas doar cu proclamatul.

Tot la Băile Tușnad, la Universitatea de vară din 2014, care a avut loc după anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, premierul Orban a rostit primul său discurs prin care anunța trecerea la „iliberalism", pornind de la modelul de organizare politică și de dezvoltare economică aplicat în China, Rusia, Turcia, India și Singapore. La ediția de săptămâna trecută, premierul Viktor Orban, dar și ceilalți vorbitori veniți de la Budapesta (președintele Senatului Universității, Zsolt Nemeth, vicepremierul Zsolt Semjen, miniștrii Finanțelor și Agriculturii ) și-au axat discursurile pe decăderea Occidentului, pe care-l proslăveau în anii "90, când aveau nevoie de sprijinul său, pe criticarea Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii, menajând și chiar apărând însă Rusia, în contextul războiului din Ucraina. În plus, Orban s-a lansat într-o elucubrație cu caracter evident rasist, invocând puritatea rasială care trebuie apărată în Ungaria, ideile sale amintindu-ne de teoria rasei pure promovate în anii "30 și "40 de către liderii naziști, în frunte cu Adolf Hitler, Heinrich Himmler, Joseph Goebbels și Alfred Rosenberg. Puseul rasist al premierului ungar a provocat revoltă si critici virulente în lumea civilizată și democrată, Orban devenind o oaie neagră mondială.

Pentru un astfel de comportament extremist, dar și pentru manifestările naționaliste, revizioniste și iredentiste anterioare, guvernul României ar trebui să-i interzică lui Viktor Orban să mai intre în România în așa-zise vizite private și chiar să-l declare persona non grata. Provocările și jignirile lui Orban cel Rău (botezat astfel de lideri ai Uniunii Europene) trebuie stopate, fără rețineri sau manajamente. Cunoscutul profesor britanic Jonathan Eyal, o minte strălucită, care deține funcția de director asociat al Royal United Services Institute for Defense and Security (cel mai vechi thin-tank de securitate și apărare din lume) a calificat discursul de anul acesta al premierului ungar ca fiind „mai dezaxat ca de obicei". Reputatul profesor a atras atenția că Viktor Orban „merge în fiecare an în România să țină discursuri naționaliste menite să agite minoritatea etnică maghiară locală" și că puține guverne ar permite unui șef de stat străin să țină un discurs precum cel ținut de premierul ungar Viktor Orban la Băile Tușnad săptămâna trecută.

Și Departamentul de Stat al SUA a fost deosebit de tranșant după discursul său rasist, calificând retorica premierului Orban de la Băile Tușnad ca fiind inadmisibilă la peste 75 de ani de la Holocaust. Este primul și cel mai critic comunicat american la adresa micului dictator iliberal de la Budapesta, care joacă fățiș la ruleta rusească de mai mulți ani. Conform unor cunoscători în materie, comunicatul de joi al Departamentului de Stat constituie un avertisment fatal pentru premierul Orban, semnificând că zilele sale politice sunt numărate. Americanii i-au mai arătat pisica la jumătatea lunii mai a.c., mai exact în data de 13 mai, când prestigioasa agenție de știri Bloomberg a difuzat o știre cu efecte dirimante pentru Ungaria și șeful guvernului de la Budapesta. Primul dintre acestea este că Ungaria a fost supendată din Clubul de la Berna, care reunește serviciile de informații din NATO, întrucât „aceeași reticență față de Ungaria se manifestă și în domeniul de intelligence, unde serviciile secrete occidentale au renunțat să mai colaboreze cu Budapesta din cauza temerilor că Ungaria împărtășește informațiile sensibile cu Moscova. Al doilea este că Viktor Orban e izolat, liderii UE, șefii de stat și de guvern nu mai discută chestiuni delicate în Consiliul European din cauza apropierii de Rusia.

În sprijinul adoptării unei interdictii de acces în România împotriva premierului Ungariei, care este conducătorul de facto al statului vecin, putem invoca mai multe precedente europene. Cel mai recent s-a petrecut cu nici două săptămâni în urmă, respectiv în data de 17 iulie, când, cu motivarea că nu a fost informat despre vizită , guvernul de la Zagreb i-a interzis președintelui naționalist al Serbiei, Alexandar Vucic, să intre în Croația pentru a efectua o vizită privată la fostul lagăr de exterminare de la Janosevac (denumit ausc, în scopul comemorării sârbilor uciși aici în cursul celui de-al doilea război mondial. În toamna anului 2020, guvernul Ucrainei a interzis mai multor oficiali de la Budapesta (miniștri, secretari de stat) să intre în provincia Transcarpatia, unde trăiește o minoritate de circa 200 000 de etnici maghiari, cu motivarea că se implică în alegerile locale. În data de de 21 august 2009, guvernul de la Bratislava i-a interzis președintelui Ungariei, Laszlo Solyom, să intre în Slovacia, unde trăiește o minoritate de 450 000 de maghiari, pentru a inaugura în orașul Komarno o statuie ecvestră a primului rege maghiar, Sfântul Ștefan, cu motivarea că și-a fixat vizita în mod tendențios la o dată sensibilă, în care Ungaria a invadat Cehoslovacia în 1968, împreună cu URSS și alte state membre ale Tratatului de la Varșovia, și că nu i se poate asigura securitatea.

În urma acestui incident, Ungaria a sesizat Comisia Europeană, solicitându-i să introducă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o acțiune în constatarea neîndeplinirii de către Slovacia a obligațiilor care îi revin referitor la respectarea dreptului la liberă circulație și a dreptului de ședere conferite cetățenilor europeni prin Tratatul Uniunii Europene și prin Directiva 2004/38. Comisia Europeană a respins plângerea Ungariei și a dat dreptate Slovaciei, apreciind că dreptul Uniunii nu este aplicabil în cazul vizitelor efectuate de șeful unui stat membru pe teritoriul unui alt stat membru. Ungaria a introdus atunci la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o actiune directă în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva Slovaciei. Comisia Europeană a intervenit în procedură în sustinerea Slovaciei, care a avut câștig de cauză și la înalta instanță europeană.

Mai exact, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins acțiunea formulată de Ungaria în ansamblul său, motivând , în esență, că statutul de șef de stat prezintă o anumită specificitate, ce decurge din faptul că este reglementat de dreptul internațional, ceea ce face ca pe plan internațional, acțiunile sale, precum prezența sa in străinătate, să intre sub incidența acestui drept, în special a dreptului relațiilor diplomatice. În opinia Curții, o astfel de specificitate este de natura să deosebească persoana care se bucură de acest statut de toți ceilalți cetățeni ai Uniunii, astfel încât accesul acestei persoane pe teritoriul unui alt stat membru nu este supus acelorași condiții precum cele aplicabile celorlalți cetățeni. În consecință, Curtea apreciază că împrejurarea că un cetățean al Uniunii exercită funcția de șef de stat este de natură să justifice o limitare, întemeiată pe dreptul internațional, a exercitării dreptului de circulație pe care dreptul Uniunii îl conferă acestei persoane. Astfel că, în final, Curtea constată că dreptul Uniunii nu îi impunea Slovaciei să garanteze accesul președintelui Ungariei pe teritoriul său.

În concluzie, guvernul României are toate temeiurile faptice și juridice pentru a interzice accesul lui Viktor Orban pe teritoriul țării noastre. Dacă nu o va face, nu este exclus să facă acest lucru simplii cetățeni români, inclusiv de etnie maghiară, care-l consideră un pescuitor în ape tulburi pe șeful guvernului de la Budapesta.

Deputat
DanielGhiță

PS: Referitor la folosirea cuvintelor „trufaș" și „obraznic" în titlul declarației, arăt că însuși Viktor Orban a recunoscut într-un interviu că a fost „un copil incredibil de rău, prost-crescut, obraznic, violent, antipatic,...eliminat din toate școlile", motive pentru care era bătut adesea de tatăl său Gyozo (om cu frica lui...Kadar, cel mai longeviv conducător comunist al Ungariei și creatorul gulaș-comunismului, pe care-l idolatriza pur și simplu). Pe de altă parte, Orban primește următoarea caracterizare într-un document al Securității comuniste maghiare: „ Câteodată este plin de sine, îngâmfat, manifestă atitudine de frondă.....față de prietenii săi este câteodată ipocrit, caracterizat de urmărirea propriilor interese. Capacitățile sale sunt apreciate ca fiind medii.....Idealurile sale sunt practicanții de ocupații intelectuale și dintre aceștia cei care au un rol public aferent intereselor de moment. Dezvoltarea sa mentală a fost influențată pozitiv de preocupările sociale multiple ale tatălui său, de calitatea sa de membru al Partidului Socialist Muncitoresc din Ungaria. În general este caracterizat ca un tânăr loial sistemului nostru socialist."