Cum a furat o contabilă 1 milion de dolari de la spital. A fost angajată, deşi mai avea în CV „un tun" de 1,6 milioane de lei

Trebuie spus că Amalia Dumitraşcu, cea care a delapidat suma de peste 3,9 milioane lei în perioada perioada 2012-aprilie 2017 şi care este cercetată în libertate, mai are o fraudă masivă la activ, dată BCR Piteşti între 2002 şi 2005, împreună cu o altă colegă. În acel dosar, Amalia Dumitraşcu a scăpat de închisoare prin prescrierea faptelor, fiind doar obligată să achite băncii despăgubiri în valoare de 1.604.205 lei.

Metoda prin care acţiona Amalia Dumitraşcu era următoarea: erau întocmite ordine de plată în care la rubrica beneficiar era înscrisă denumirea unui furnizor fictiv al Spitalului Judeţean, iar la contul IBAN şi identificarea fiscală erau trecute datele Rivertex Project, o firmă cu patroni din Ştefăneşti.

Totul s-a întâmplat în condiţiile în care, aşa cum se precizează şi în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Argeş, "nu existau în evidenţa Spitalului Judeţean Argeş facturi emise de Rivertex Project, vizate pentru bun de plată, care să ateste că aceasta ar fi livrat bunuri, ar fi executat lucrări sau ar fi prestat servicii Spitalului Judeţean Argeş". Şi deşi toată procedura legată de ordinele de plată trecea prin filtrul mai multor persoane, inclusiv cu funcţii de conducere, delapidarea unor sume foarte mari a fost posibilă ani în şir.

Aşa cum se arată şi în acţiunea formulată în instanţă de către Spitalul Judeţean Argeş, "cauza plăţilor nelegale în sumă de 3,9 milioane lei către Rivertex Project o reprezintă îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu de către persoanele din cadrul entităţii cu atribuţii referitoare la verificarea legalităţii, realităţii şi conformităţii cu prevederile privind întocmirea ordonanţărilor de plată şi a ordinelor de plată, pe de o parte, şi nefuncţionarea sistemului de control intern/managerial pe de altă parte".

Frauda a fost descoperită în aprilie 2017 de către directorul economic Isabela Din, cea care îi luase locul Rodicăi Beşliu, pensionată în vara lui 2016. Totul a pornit de la două ordine de plată emise în primăvara lui 2017 la care datele nu concordau cu cele de pe facturi: contul bancar şi codul fiscal difereau faţă de cele de pe factură, iar numele furnizorului era acelaşi.

După ce frauda a fost descoperită, o echipă de la Curtea de Conturi a venit în control. Iar concluziile auditorilor arată că sunt mai multe persoane responsabile din cadrul Spitalului Judeţean Argeş pentru delapidare, persoane ce deocamdată nu sunt cercetate.

"Atât persoanele care au aprobat ordonanţierile de plată, cât şi persoanele care au acordat viza controlului financiar preventiv au confirmat în mod nelegal corectitudinea sumelor de plată, în condiţiile în care nu au existat livrări de bunuri şi nu au fost executate lucrări sau servicii de către Rivertex Project. Documentele de plată au fost întocmite prin eludarea cadrului legal aplicabil, neexistând concordanţa obligatorie între rubricile privind datele de identificare ale beneficiarului plăţii. Toate ordinele de plată au fost semnate de către persoanele desemnate de către conducerea Spitalului Judeţean Argeş, fără ca aceştia din urmă să asigure condiţiile necesare legalităţii plăţilor efectuate, respectiv fără a verifica existenţa documentelor care să justifice plăţile, existenţa obligaţiilor entităţii faţă de beneficiarul menţionat în ordinele de plată, concordanţa între denumire CUI şi cod IBAN în vederea asigurării că beneficiarul sumelor este cel îndreptăţit", scrie negru pe alb în raportul Curţii de Conturi.

Aşa cum se arată în raportul Curţii de Conturi din mai 2017, numai în 2013 au fost emise ordine de plată în valoare totală de 178.423 lei, ordine în care la rubrica beneficiar erau înscrise persoane juridice inexistente (AA Rivertex, AA Med Rivertex Logistic, AG MED Rivertex). La o simplă lecturare, se poate vedea că o parte din numele fictiv e identic cu cel al firmei unde ajungeau banii delapidaţi, în speţă Rivertex Project. Însă nimeni dintre cei de la Spitalul Judeţean Argeş care trebuia să verifice ordonanţierile de plată şi ordinele de plată nu a găsit de cuviinţă să verifice dacă respectivele firme existau cu adevărat şi dacă datele de identificare corespundeau şi dacă aveau contracte cu spitalul.
Haos în softul informatic de la spital

Tot echipa de la Curtea de Conturi a mai constatat că în softul Hipocrate, aplicaţia informatică cu ajutorul căreia se gestionează activitatea desfăşurată de către Spitalul Judeţean Argeş, inclusiv modulele de achiziţii publice, în perioada 1 ianuarie 2012-30 iunie 2017, identificarea furnizorilor s-a făcut după denumire şi nu după CUI, "ceea ce a creat confuzie, existând astfel în evidenţa contabilă furnizori cu denumiri multiple, generate de modul de operare neuniform al operatorilor ce au introdus date în aplicaţie".

Între 2 şi 15 mai 2017, la Spitalul Judeţean Argeş a fost făcut şi un audit intern. Iar neregulile găsite au fost importante: organizarea neconformă a contabilităţii conturilor de capitaluri proprii aparţinând Spitalului Judeţean Argeş; lipsa inventarierii capitalurilor proprii la 31 decembrie 2016 şi lipsa monitorizării riscurilor la nivelul serviciului contabilitate, acolo unde lucra Amalia Dumitraşcu. Tot în raportul de audit intern s-a scris că, în cazul mai multor solduri ale furnizorilor, sumele erau înregistrate pe note contabile, "fără explicaţii, fără documente justificative şi fără verificarea notelor contabile întocmite".

Am stat de vorbă şi cu Adriana Molfea, actualul manager al Spitalului Judeţean Argeş, pentru a ne spune cum comentează concluziile raportului Curţii de Conturi privind delapidarea uriaşă şi legat de faptul că sunt mai multe persoane implicate.

„Curtea de Conturi nu este organ de cercetare. Oricum, în momentul în care se va întocmi rechizitoriul, vom şti exact cine şi ce a făcut. Până la pronunţarea unei hotărâri definitive, nu putem acuza pe nimeni direct", ne-a declarat Adriana Molfea.

Cum a fost totuşi posibil ca sume uriaşe să fie delapidate ani de zile de la Spitalul Judeţean Argeş, deşi documentele de plată treceau prin mai multe filtre? „Lucrul acesta îl vor stabili în mod cert instituţiile abilitate. Eu nu pot să mă exprim în vreun fel, pentru că este un dosar în cercetare", precizează Rodica Beşliu, fost director economic la Spitalul Judeţean Argeş şi cea care a avut-o pe Amalia Dumitraşcu în subordinea sa.

Am întrebat-o pe fosta directoare economică şi dacă are să îşi reproşeze ceva legat de cazul delapidării uriaşe de la Spitalul Judeţean Argeş. „După ce văd ce hotărâri iau instituţiile abilitate, o să îmi spun şi eu punctul de vedere", mai spune Rodica Beşliu.