Ce creșteri de taxe urmează in 2025? Guvernul vrea venituri suplimentare de 26,2 miliarde lei, dar cele din ordonanța trenuleț aduc abia un sfert

Măsurile fiscale introduse prin ordonanța trenuleț pentru creșterea veniturilor bugetare (creștere impozit la dividende, eliminare facilități pentru angajați din unele domenii și reducere de prag la microîntreprinderi) ar aduce la bugetul statului circa 6,3 miliarde de lei, potrivit informațiilor Profit.ro.

Taxa pe stâlp a fost modificată în ședința de guvern și va fi definitivată după discuții cu mediul de afaceri, astfel că impactul nu este cert la acest moment.

Cum planul fiscal pe șapte ani pentru reducerea deficitului bugetar prevede ca Guvernul să obțină în 2025 venituri suplimentare din măsuri fiscale de 26,2 miliarde lei, rămâne întrebarea care vor fi acestea. Potrivit surselor Profit.ro, pe lista cu măsuri de reformă discutate de Ministerul Finanțelor cu Banca Mondială și Comisia Europeană anterior ordonanței trenuleț, s-au mai aflat majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12%, a impozitului pe profit de la 16% la 19%, creșterea TVA de la 19% la 21% cu menținerea cotelor reduse doar pentru alimente și medicamente, precum și trecerea impozitării proprietății la valoare de piață (aceasta din urmă prevăzută în PNRR și în planul fiscal).

Aceste măsuri ar putea fi luate doar dacă Guvernul le acceptă, în caz contrar Executivul fiind nevoit să identifice alte surse de venituri fiscale care să acopere impactul. De exemplu, un punct în plus la TVA (de la 19% la 20%) ar aduce peste 6 miliarde de lei. Nu este clar pentru ce mix de măsuri vor opta guvernanții în acest an, având în vedere că premierul Marcel Ciolacu a respins repetat majorarea cotei generale a TVA.

De ce este important: E puțin probabil ca România să scape fără reforma fiscală prevăzută în planul fiscal. Guvernul ar mai avea și posibilitatea de a încerca o nouă negociere cu Comisia Europreană, pentru a relaxa țintele, astfel încât să ia măsuri cu impact mai limitat, dar nu este clar care va fi reacția piețelor financiare la măsuri considerate prea slabe și nici atitudinea Comisiei Europene pentru 2025, după ce în 2024 Guvernul a ratat repetat țintele de deficit (a început anul cu 5% cash și a terminat probabil cu aproape 9%) și a obținut repetat concesii de la Comisie folosind argumentul pericolului extremist în alegeri. România are deja o perioadă de ajustare a deficitului de 7 ani, maxim permis.

De asemenea important: Guvernul ar putea să încerce să propună Comisiei inclusiv reducerea unor cheltuieli ale statului suplimentar față de măsurile luate prin ordonanța trenuleț, dar această alegere ar fi una mai dificilă, având în vedere că este nevoie de măsuri cu impact imediat. De asemenea, deteriorarea situației economice, inclusiv prin impactul relațiilor cu principalii parteneri (cum este Germania), complică și mai mult contextul pentru reforma fiscală din 2025, în timp ce deficitul bugetar în termeni ESA pentru 2024 se va situa, probabil, peste nivelul de 7,9% prevăzut în planul fiscal și de la care România ar trebui să scadă la 7% în acest an. O ajustare mai amplă a deficitului în 2025 presupune măasuri mai dure.

Impact măsuri adoptate pentru creșterea veniturilor - 6,3 miliarde lei (ordonanța trenuleț):

• +4,3 miliarde lei din eliminarea facilităților (scutire de impozit pe venit și contribuție la Pilonul II) pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
• +1,4 miliarde lei din majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%
• +0,6 miliarde lei din reducerea pragului pentru microîntreprinderi la 250.000 de euro cu aplicare pentru 2025 și la 100.000 de euro cu aplicare pentru 2026

Impactul total al măsurilor ar fi trebuit să se situeze la 7,1 miliarde lei, sumă anunțată în nota de fundamentare a proiectului pentru ordonanța trenuleț, însă încasările din taxa pe construcții speciale (fosta taxă pe stâlp) nu sunt cunoscute, după ce Guvernul a redus taxa la 1% (față de 1,5% în proiect) și a anunțat că parametrii taxei vor fi definitivați abia după discuții cu mediul de afaceri în primele luni din 2025.

Estimările pentru taxa din proiect (1,5% la tipurile de construcții prevăzute în proiect) varia de la circa 1 miliard de lei (estimare a Ministerului Finanțelor) până la 4 miliarde de lei, estimare a Băncii Mondiale, instituție care a și propus taxa în discuțiile cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană.

Dintre măsurile de reformă fiscală discutate de Finanțe cu Banca Mondială și Comisia Europeană, au fost adoptate deja prin ordonanța trenuleț creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, eliminarea facilităților pentru angajații din anumite domenii și reducerea pragului la microîntreprinderi.

Taxa pe stâlp a fost un scenariu. suplimentar furnizat de Banca Mondială Ministerului Finanțelor.

Astfel, au mai rămas neaplicate:

• majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12%, nu este clar dacă va crește și impozitul pe veniturile din dividende recent majorat, sau cum se va aplica asupra veniturilor din salarii, unde taxarea este deja la cote ridicate (impozitul și contribuțiile se ridică la peste 42% din salariul brut).
• creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19%
• creșterea TVA de la 19% la 21%, cu menținerea cotelor reduse pentru alimente și medicamente la 9%
• schimbarea impozitării proprietății, cu trecerea la impozitare în funcție de valoarea de piață. Legislația în acest sens este deja adoptată, dar aplicarea este în prezent prorogată până la 1 ianuarie 2026. În octombrie, Guvernul a amânat prin OUG până la 1 ianuarie impozitarea imobilelor (apartamente, case) la valoarea de piață, ceea ce ar fi dus la creșteri semnificative ale impozitelor în localitățile mai dezvoltate și cu prețuri mai ridicate. Fără amânare, aceasta s-ar fi aplicat de la 1 ianuarie 2025.

"Cu acest nivel de venituri bugetare ținta de deficit bugetar pentru anul 2025 de 7% din PIB nu ar putea fi respectată întrucât nivelul de deficit bugetar estimat pentru anul 2025 ar fi de peste 8,2% din PIB. Pentru acoperirea acestui deficit de finanțare s-au luat în considerare fondurile ce pot fi atrase din finanțarea deficitului bugetar în valoare de 133,3 miliarde lei, respectiv 26,6 miliarde Euro diferența fiind acoperită din reforma fiscală și de administrare a impozitelor și taxelor în valoare de 26,2 miliarde lei respectiv 5,24 miliarde Euro sau 1,37% din PIB.

Astfel, nivelul impactului bugetar al reformei fiscale în raport cu obiectivele urmărite va fi de cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii. În plus, din anul 2026 se adaugă impactul bugetar de 0,5% din PIB ca rezultat al îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare pentru întreaga perioadă prognoză", se arată în planul fiscal pe șapte ani încheiat cu Comisia Europeană.

Obiectivele reformei fiscale: 

Reforma fiscală se va realiza în acord cu prevederile Planului Național de Redresare și Reziliență potrivit jaloanelor 207, 208 și 237 ținând cont de obiectivele stabilite astfel:

a) Creșterea ponderii veniturilor fiscale în total PIB cu un impact bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025 net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii pentru a asigura suplimentarea fondurilor colectate la bugetul de stat din venituri fiscale cât și pentru a asigura alinierea la valorile acestui indicator înregistrate la nivelul altor sisteme fiscale din Uniunea Europeană;

b) Asigurarea unui sistem fiscal care contribuie la stimularea creșterii economice sustenabile a României, atragerea de investitori, crearea de locuri de muncă și o dezvoltare economică sustenabilă pe termen lung;

c) Simplificarea și debirocratizarea sistemului fiscal prin stabilirea unor reguli de impunere simple și clare pentru a asigura conformarea voluntară dar și pentru a elimina pe cât posibil
optimizarea fiscală care aduce importante prejudicii bugetului de stat dar și celorlalte bugete componente ale bugetului general consolidat;

d) Asigurarea predictibilității sistemului fiscal: în acord cu acest obiectiv se va asigura că modificările aduse principalelor tipuri de impozite și taxe sunt predictibile, sunt dezbătute public cu mediul de afaceri și nu generează presiuni fiscale care determină schimbări de comportament ale agenților economici;

e) Corelarea modificărilor aduse sistemului fiscal cu nevoile de finanțare ale bugetului public: în acord cu acest obiectiv modificările aduse impozitelor și taxelor și impactul bugetar al acestor măsuri trebuie să fie corelate numai cu acele categorii de nevoi de fonduri publice care sunt necesare pentru dezvoltarea și modernizarea sistemului de cheltuieli publice dar și pentru creșterea calității și performanței sistemului de cheltuieli publice și implementarea de investiții publice;

f) Ajustarea sistemului de facilități fiscale pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile dar și pentru a evita formarea unor distorsiuni în materie de politică fiscală ceea ce ar presupune generarea unor inechități fiscale între diferite categorii de contribuabili;

g) Îmbunătățirea cadrului general al reglementărilor fiscale pentru evitarea practicilor de optimizare fiscală, cu scopul de a descuraja situațiile în care interpretarea legislației fiscale creează artificial oportunități de deducere a cheltuielilor sau de reducere a veniturilor impozabile. Astfel, prin intermediul optimizărilor practicate de unii contribuabili se reduc sarcinile fiscale ale acestora. În categoria optimizărilor fiscale sunt vizate: transferurile de profituri în extern efectuate de către întreprinderile multinaționale, donațiile și sponsorizările, cheltuielile care nu sunt legate în mod direct de activitatea operațională a companiilor etc;

h) Ajustarea unor cote de impunere: acest obiectiv presupune alinierea, dacă este cazul, a unor cote de impunere pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să fie asigurată atât eficiența colectării sistemului de impozite și taxe cât și alinierea la cotele de impunere specifice sistemelor de impozitare existente la nivelul Uniunii Europene;

i) Ajustarea deducerilor specifice impozitului pe venit pentru a asigura o sarcină fiscală corespunzătoare categoriilor de contribuabili care au un nivel de venit sub nivelul salariului mediu brut pe economie astfel încât să fie asigurată corelarea dintre capacitatea de plată a contribuabililor și nivelul de venit corespunzător al acestora.

j) Ajustarea sistemului de stabilire a redevențelor, introducerea unor mecanisme noi de gestionare a redevențelor pentru a se asigura o gestionare eficientă a resurselor naturale și minerale, inclusiv o administrare eficientă a patrimoniului public.