Serviciul secret al interlopilor: protectie contrainformativa din partea politistilor si echipamente anti-filaj de ultima generatie

Noul lider al lumii interlope din Capitala, Cristian Marian Bejan, ajunsese sa controleze traficul de droguri din mai multe cluburi din Bucuresti si s-a impus in lumea interlopa prin metode brutale. Un caz care a explodat la inceputul acestei luni, cand Bejan si mai membri ai gruparii sale au fost ridicati de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Printre cei saltati, mass-media a scris in special de doi oameni ai legii, implicati in dosar: comisarul de politie Robert Cristian Badea - fost rugbist la Sportul Studendesc si Dinamo si comisarul Gheorghe Napoleon Bonaparte, antrenor de box la CS Dinamo Bucuresti. In cazul lui Badea, ministrul de Interne, Marcel Vela, anuntase, inca din februarie 2020, ca va sesiza Parchetul pentru posibile legaturi ale acestuia cu interlopii, scrie ziare.com

Documentele din ancheta DIICOT dezvaluie cum au ajuns oamenii lui Cristian Marian Bejan sa vanda nestingheriti cocaina in cluburile de noapte Mia Musica, Aristocrat, BOA si Bamboo si sa aiba pe statul de plata oameni ai legii. Marian Cristian Bejan (36 de ani) este de loc din Barlad (Vaslui). Conform datelor DIICOT, gruparea acestuia a facut primii bani din proxenetism in Elvetia, Italia, Franta, Germania, Marea Britanie si Spania. In Elvetia, interlopii ajunsesera sa controleze activitatea unor prostituate dintr-un club din orasul Liestal (Elvetia). Castigurile au fost "spalate" prin achizitionarea de proprietati imobiliare in Romania si autoturisme de lux sau reintroduse in circuitul financiar prin actiuni de creditare a unor societati comerciale administrate, prin interpusi, de Bejan.

In Elvetia, Bejan a intrat in conflict cu un albanez pe fondul "conflictelor generate de activitatile de proxenetism." In martie 2012, el fusese atacat de mai multi albanezi pentru ac s-ar fi "atins de fetele lor", implicate in practicarea prostitutiei. Asa ca in aprilie 2012, romanii s-au razbunat si l-au atacat pe liderul clanului albanez si au incercat sa-l omoare cu cutitele si croselee de golf, "provocandu-i 13 sau 14 rani prin impungere si taiere, care variaza in lungime de la 3 la 7 cm si adancime, in torace, spate, picioare, bratul si degetul mare de la mana dreapta, un hemopneumotorax bilateral in dreapta si o contuzie pulmonara bilaterala posterioara."

"Au esuat in intentia lor in mod involuntar, intrucat numarul si tipul de leziuni provocate, in special cele care au ranit plamanii victimei, erau susceptibile de a provoca leziuni corporale cu potential letal," arata anchetatorii. Interlopul albanez a supravietuit atacului, dar procurorii elvetieni au deschis o ancheta. In aprilie 2019, magistratii din Lugano au solicitat Romaniei extradarea lui Bejan, acuzat de tentativa de omor. Extradarea nu a fost pus in aplicare ca urmare a lipsei unei conventii de extradare intre cele doua state.

De altfel, pe parcursul cercetarilor efectuate de DIICOT, a rezultat faptul ca Bejan a folosit in permanenta identitati false sau datele de identitate ale altor persoane, pentru a se caza la diverse unitati hoteliere sau pentru a inchiria locuinte, respectiv a utilizat autoturisme inmatriculate pe numele altor persoane. Toate acestea erau facute in scopul clar de a evita o eventuala identificare a sa de catre organele de aplicare a legii, in conditiile in care cunostea faptul ca autoritatile elvetiene au emis un mandat de arestare pe numele sau, mai mentioneaza sursa citata.

Membrii gruparii ii erau loiali si ii respectau ordinele. "Este un interlop smecher care traieste in Elvetia si are foarte multi bani", "Bejan Cristian Marian avea autoritate asupra lor si il ascultau si-l vedeau pe acesta ca pe un idol," il descriu martorii. Sumele de bani obtinute din proxenetism au fost folosite pentru comiterea de infractiuni de trafic de droguri, precum si a numeroase alte infractiuni, din care se evidentiaza infractiunile de camata, evaziune fiscala, spalarea banilor.

Primul pas, in 2015, gruparea a intrat pe piata traficului de droguri. Interlopul ar fi fost ajutat in acest sens de fosti sportivi, printre care si politisti, ce desfasoara activitati de paza in diverse cluburi de noapte de pe raza municipiului Bucuresti. In aceste cluburi, sus-numitul a realizat adevarate "zone libere" in care se desfasoara traficul de droguri, cu sprijinul majoritatii liderilor lumii interlope din Romania, evidentiindu-se in acest sens membrii gruparilor "Caran", "Camatari", "Corduneanu", "Pian", "Duduieni" si altele, conform anchetatorilor.

Unii martori din dosar au exlicat ca, pentru a se impune in lumea interlopa, Bejan platea taxe de protectie clanurilor de renume, precum clanul Camatarilor si clanul Pian. O parte din droguri ar fi fost distribuite manelistilor apropiati de cele doua clanuri. "Este un interlop cunoscut care are relatii in clanul Sportivilor si in cel al Camatarilor," confirma unul dintre martori.

Un rol esential in traficul de cocaina din cluburile din Capitala il au agentii de paza. Pe scurt, cine controleaza paza localurilor, controleaza traficul de droguri. In 2015, dupa mai multe lupte dure, soldate cu o tentativa de omor, controlul cluburilor a fost preluat de "Gruparea bodyguarzilor", condusa de Rudolf Costea, zis Catalin Chioru, si de politistul Robert Cristian Badea, conform DIICOT. Badea era comisar de politie in cadrul IGPR - Directia de Combatere a Criminalitatii Organizate - Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate Bucuresti - Biroul zonal I Antidrog/Combaterea Criminalitatii Organizate.

DIICOT arata ca acesta actiona prin intermediul relatiilor pe care le avea in mediul sportiv, racoland persoane pretabile sa desfasoare activitati de paza, in calitate de bodyguard, in principal la doua cluburi din Bucuresti. El ar fi negociat cu patronii celor doua cluburi asigurarea numarului de persoane necesar pentru desfasurarea de activitati de paza pentru acestea, in schimbul sumei de 1000 lei/persoana (bodyguard)/eveniment, suma din care ii revine un procent de 50%.

"Activitatea mentionata este una de acoperire pentru subcomisarul Badea Robert-Cristian, care ii permite si faciliteaza punerea in vanzare, vanzarea si distribuirea fara drept de droguri de tip cocaina, in cluburile amintite, prin intermediul retelei de bodyguarzi si a altor angajati," arata DIICOT. "Badea Robert e in rolul principal. Stie tot ce se intampla. Nu se distribuie drogurile fara acordul lui (...) Presupun ca toata lumea stie ca Badea Robert este lucrator la Serviciul Antidrog," declara un martor sub acoperire.

Datetele din ancheta arata ca Bejan, care voia sa-si vanda drogurile in cluburi, a intrat in contact cu politistul Badea. Un alt martor a dat detalii despre sursele de aprovizionare cu droguri ale lui Cristian Marian Bejan, care ar fi cumparat lunar 2-3 kilograme de cocaina. Acestea erau achizitionate de la doi cetateni bulgari, dar si de la un albanez care locuia in Giurgiu. Potrivit marturiei, Badea ar fi avut un profit lunar de aproximativ 100.000 de euro, "iar Bejan Cristian Marius mai mult decat el". O alta filiera de droguri era prin Turcia, de unde s-ar fi cumparat heroina.

Martorul sub acoperire a explicat ca Bejan ar fi dobandit cunostinte de contrafilaj si a dezvoltat metode de protectie in activitatea infractionala, in sensul ca noteaza numerele de inmatriculare ale unor autoturisme despre care are suspiciunea ca pot fi ale structurilor de filaj, pe care, prin intermediul legaturilor infractionale din Politia Romana, le verifica apoi in bazele de date.

El a mai povestit ca Bejan dispune de dispozitive de urmarire si localizare GPS, pe care le-a primit de la un lucrator de politie, acestea fiind montate pe autoturismele persoanelor pe care "el le considera de interes, dorind sa vada traseul pe care acestia il parcurg. Totodata detinea dispozitive de bruiaj pentru a nu fi localizat si pentru a vedea daca a fost montata tehnica de interceptare la el in autoturisme".

Martorul a precizat ca, intr-un anumit context, Bejan si Badea au avut un conflict cu unul dintre liderii clanului Sportivilor, context in care politistul ar fi afirmat ca, in exercitarea atributiunilor de serviciu, il poate opri pe acesta in trafic, moment in care ii poate pune in autoturism cocaina si il poate aresta. Barbatul a povestit ca cei doi ar fi implicati si in traficul de arme de foc, pe care le achizitioneaza din Republica Moldova, atat in scop de revanzare, cat si in vederea propriei inarmari. "Astfel, martorul amenintat a vazut cum numitul Bejan Cristian Marian purta asupra sa un pistol si a sustinut ca o parte dintre armele de foc sunt depozitate la domiciliul mamei acestuia," se arata in documentele DIICOT.

Procurorii DIICOT care au investigat cazul, spun ca politistul l-ar fi instruit pe interlop in metode de supraveghere si contra-filaj. "Din materialul probator rezultat a reiesit faptul ca Bejan Cristian Marian si Badea Robert-Cristian intreprind in majoritatea timpului masuri de autoprotectie calificate, acestia punand in aplicare, in activitatea infractionala, metodele de supraveghere si contra-filaj folosite de cel din urma la locul de munca, cu ocazia documentarii diverselor cauze in care a fost delegat sa efectueze activitati de cercetare penala.

De altfel, mijloacele de proba expuse in cele ce preceda au dovedit ca numitul Badea Robert-Cristian l-a instruit pe Bejan Cristian Marian cu privire la masurile de contra-filaj, metodele de autoprotectie avand o mare acuratete, aceste abilitati fiind dobandite in urma utilizarii, in mod repetat, a unor astfel de masuri," conchid anchetatorii.

Procurorii DIICOT precizeaza ca modul de operare calificat al membrilor grupului infractional a facut ca documentarea activitatilor ilicite sa fie ingreunata, uneori imposibila, "masurile de autoprotectie si contra -filaj folosite fiind unele utilizate de institutii cu atributii in domeniul sigurantei nationale, cu ocazia desfasurarii de operatiuni autorizate."

Procurorii DIICOT arata ca din cercetarile efectuate, respectiv procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice si de supraveghere audio-video si prin fotografiere, declaratiile martorilor, analiza tranzactiilor financiare a rezultat faptul ca in perioada 2018 - 2020, politistul Badea ar fi folosit informatii ce nu sunt destinate publicitatii referitoare la investigarea unor cauze penale aflate in instrumentarea DIICOT si a altor unitati de parchet si a permis accesul lui Bejan si altor persoane la aceste informatii.

Totul sar fi facut in scopul obtinerii pentru sine, pentru Bejan si membrii gruparii Bodyguarzilor de bani si alte foloase necuvenite, "fapta ce intruneste elementele constitutive ale infractiunii de folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: prev. de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie."