Miron Cozma bate câmpii la Parchet în dosarul Mineriadei: "Eu l-am arestat pe Iliescu în '91 şi era să-l împuşc!"

Miron Cozma, fost lider al minerilor din Valea Jiului, s-a prezentat vineri la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoştinţă că are calitatea de inculpat în dosarul Mineriadei din iunie 1990 pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.

La intrarea în sediul Parchetului, Cozma i-a certat pe jurnaliştii prezenţi pentru că presa nu ar spune adevărul despre ce s-a întâmplat în iunie 1990, a susţinut că el l-a arestat pe Ion Iliescu în septembrie 1991 şi chiar era să-l împuşte, după care a început să-l înjure pe un cetăţean, care îl întrerupsese.

"Iliescu, cu şcoala lui kaghebistă, v-a prostit, v-a minţit. L-aţi văzut voi pe Cozma lângă Iliescu? Ştiţi cine la turnat aici, când Dan Voinea era şeful Procuraturii Militare? Cine l-a turnat pe Miron Cozma aici la Procuratură? Miron Cozma. Eu m-am turnat pe mine. În '90, am fost adus cu japca de Securitate. Primarul din Petroşani, când nu a fost de acord, că îi era frică de mine, să mai adune mineri şi oameni din zona Petroşani să vină la Bucureşti, cum a cerut Iliescu, l-au bătut ăia la Primărie şi eu m-am dus acolo şi m-au bătut şi pe mine, mai puţin ca pe el, şi m-au adus în costum (...) Eu i-am cerut demisia lui Iliescu, l-am arestat pe Iliescu în septembrie '91 şi era cât pe-aci să-l împuşc. Eu l-am arestat şi i-am cerut demisia şi m-am enervat enorm şi s-a dovedit că am avut dreptate, pentru că Piaţa Universităţi a trădat. Toţi au trădat. Marian Munteanu, sluga lui Măgureanu. Eu l-am prins pe Măgureanu la Universitate, peste drum de Arhitectură (...) Ăia erau mineri la Romexpo? În Ferentari, Armata s-a îmbrăcat în salopete. Pe mine m-au dus la Polivalentă în civil şi m-au ţinut până în 15 la Polivalentă", a spus Miron Cozma.

Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse au fost anulate în instanţă. Iniţial, în iunie 2017, dosarul a fost trimis în instanţă, însă Curtea supremă a dispus în decembrie 2020 restituirea dosarului la Parchetul Militar pentru refacerea de la zero a anchetei. Până acum au fost puşi din nou sub acuzare fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, general (rez.) Vasile Dobrinoiu, fost comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, şi colonel (rez.) Petre Peter, fost comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele şi Adrian Sârbu, fost şef de cabinet al lui Petre Roman.

Procurorii susţin că, în luna iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în statul român la acel moment au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, au fost violate 2 persoane, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.

Începând cu 22 aprilie 1990, în Piaţa Universităţii din Bucureşti a avut loc o manifestaţie ce s-a desfăşurat pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestaţia avea caracterul unei opoziţii la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanţii solicitând verbal, prin comunicate şi alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înfiinţarea unei televiziuni libere şi alte astfel de revendicări de sorginte democratică.

În acest context, Ion Iliescu, Petre Roman şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanţilor aflaţi fizic în Piaţa Universităţii, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acţiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestaţii, în special liderii de opinie, precum şi împotriva oricărei persoane care manifesta sau erau susceptibili de a manifesta o formă de opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale, indică anchetatorii.

Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui număr foarte mare de persoane. În acest sens, persoane din conducerea statului ar fi constituit, potrivit probelor administrate, un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară şi civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuţie de natură şi conţinut diferite la fapte produse la o scară impresionantă.

"Persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziţie inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea şi orchestrarea comiterii infracţiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menţionate. Din actele administrate de procurori a rezultat conivenţa la nivelul planificării şi orchestrării planului infracţional, iar modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane, neparticipante la înţelegere. Astfel, începând cu data de 13 iunie 1990 a fost pusă în practică o acţiune represivă împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării", explică Parchetul.

Acţiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat şi sistematic, în cadrul căruia au murit prin împuşcare a 4 persoane, au fost violate 2 persoane, au fost vătămate fizic sau psihic 1.311 persoane. De asemenea, 1.211 persoane au fost persecutate prin privarea nelegală de libertate. Astfel, în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la unitatea militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

De asemenea, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii, împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor. Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii. S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane.

Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie, locuinţele principalilor lideri politici din opoziţie şi sedii ale publicaţiilor de presă independente şi ale unor instituţii de învăţământ.