Retrocedările cu scandal din Retezat. Decizie importantă în dosarul celor peste 10.000 de hectare cerut de mostenitorii lui Kendeffy

Procesul retrocedărilor controversate din Parcul Naţional Retezat a fost suspendat. Decizia a fost luată luni, 29 martie, de magistraţii Tribunalului Hunedoara, unde dosarul este judecat în recurs.

„Instanţa suspendă judecata recursurilor civile formulate de recurentele pârâte Pongracz Elisabeth şi Helene Karolyi şi Rotunda S.R.L. împotriva sentinţei civile nr.327/2020 şi a încheierii civile nr. 1175/2020, pronunţate de Judecătoria Haţeg, în dosarul nr. 1461/240/2009, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului nr. 379/240/2021 aflat pe rolul Judecătoriei Haţeg. Dosarul se depune la arhiva instanţei cauza urmând a fi repusă pe rol la stăruinţa părţii interesate", se arată în minuta hotărârii.

În august 2020, după mai mult de zece ani de la începerea procesului retrocedării controversate a peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Masivul Retezat, către presupuşii moştenitori ai familiei Kendeffy, Judecătoria Haţeg a stabilit că titlurile de proprietate emise în 2006 pe numele Mariei Kendeffy (decedată în 2016 în Austria) şi a fiicei sale, Elisabeth Pongracz, cetăţene austrice, prin care a fost retrocedată suprafaţa uriaşă din Retezat, au fost nelegale.

„Constată că pârâta Pongracz Elisabeth nu îndeplineşte condiţiile art.48 din Legea 18/1991 şi art. 42 din Constitutie, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor incluse în titlurile de proprietate nr. 90878/646 ,90878/647 , 90538/901 şi dispune excluderea acesteia de pe titlurile de proprietate mai sus menţionate. Admite acţiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanta Academia Română, împotriva pârâtelor: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth, SC Rotunda SRL şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hunedoara - Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara", se arăta în decizia magistraţilor Judecătoriei Haţeg, din 10 august 2020.

Motivarea soluţiei pe fond în dosarul judecat din 2009 la Haţeg confirma ilegalităţile reclamate de Academia Română. Pe scurt, în 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy (decedată în 2016, la vârsta de 96 de ani) şi fiica sa Pongracz Elisabeth (cetăţean austriac, care a obţinut cetăţenia română abia în 2009) au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy Nikolaus. Maria Kendeffy, presupusa noră a lui Gabor Kendeffy, şi-a petrecut ultimii ani din viaţă într-un azil din Viena, însă fiica şi ginerele său Vilmos Pongracz s-au ocupat de cererile de restituire a suprafeţelor uriaşe din Retezat.

După doar un an, în 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut proprietăţile solicitate în Retezat. Cele două moştenitoare au primit peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri, goluri alpine, inclusiv terenurile pe care se află lacurile glaciare din Parcul Naţional Retezat şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele.

Procesul celei mai controversate retrocedări de terenuri din judeţul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Haţeg, după ce Academia Română a solicitat anularea celor trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy.

Lipsa cetăţeniei române, a unui testament, despăgubirile acordate de statul român în trecut familiei Kendeffy şi faptul că legea nu permite retrocedarea terenurilor dintr-un parc naţional s-au numărat printre motivele invocate de statul român prin Ministerul Finanţelor şi de Academia Română, pentru a recupera Retezatul.

Astfel, instanţa de fond a stabilit că presupusele moştenitoare ale fraţilor Ludovic (Lajos) şi Gabor Kendeffy nu puteau solicita şi nu erau îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 3.679 ha şi 9.400 mp., respectiv 6.029 ha si 9.000 mp pe teritoriul comunei Râu de Mori, în cotă de 1/1, deoarece până la sfârşitul anilor ´20, statul român plătise despăgubiri juste foştilor proprietari ai terenurilor, în urma unor acorduri şi a unor procese internaţionale.

Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate - se arată în dosar: „Documentaţia care a stat la baza eliberării titlurilor de proprietate nu conţine un astfel de act, care să confere calitatea de moştenitoare pârâtei Kendeffy Maria. Faţă de cele arătate, instanţa consideră că această pârâtă nu avea posibilitatea să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au aparţinut antecesorilor Kendeffy Gabor, Kendeffy Lajos şi Banffy Suzana, fără un certificat de moştenitor sau un testament care să-i confere vocaţie la moştenirea acestora, având cel mult calitatea de soţie supravieţuitoare a numitului Kendeffy (Nicolae)".

Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz, nu putea fi îndrepătăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, ea neavând cetăţenie română în 2005. A obţinut-o patru ani mai târziu. „Potrivit certificatului constatator emis de Ambasada României la Viena, a dobândit cetăţenia română la data de 9 septembrie 2009, ulterior formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate", se arată în dosar.

Cele două austriece au fost împroprietărite în 2006 inclusiv cu terenuri din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, a căror înstrăinare era interzisă, a mai stabilit instanţa de fond. În prezent, aproape 20.000 de hectare de pădure acoperă suprafaţa totală de 38.138 de hectare a Parcului Naţional Retezat, prima mare rezervaţie naturală înfiinţată în România. Pădurile Retezatului sunt deţinute de statul român, persoane fizice, unităţi administrativ-teritoriale şi Academia Română.

„În Parcul Naţional Retezat sunt 20.500 hectare fond forestier, din care 13.511 sunt păduri private şi doar 6.989 hectare sunt păduri de stat, administrate de ocoale silvice din cadrul Romsilva. Din aceste păduri, 11.153 hectare se află în zone de protecţie, deci în aceste păduri nu sunt efectuate lucrări silvice, iar în restul pădurilor, 9.347 hectare, aflate în zona "tampon", se pot efectua anumite lucrări, prevăzute de legislaţia de mediu", arăta administraţia Parcului Naţional Retezat.

Academia Română are în proprietate 2.722 hectare de pădure, iar restul a revenit comunelor din zonă, arată informarea Administraţiei Parcului Naţional Retezat, instituţie care nu deţine teren în parc. Suprafeţele de gol alpin sunt în totalitate proprietate a persoanelor fizice sau juridice, informa administraţia Parcului Naţional Retezat.