Mizele viitorului Centru Cyber al Uniunii Europene de la București

Găzduirea de către România a noului Centru European de Competențe în Securitate Cibernetică (ECCC) a fost rezultatul unei munci de convingere atât pe parte politică, cât și administrativă. Dincolo de această victorie simbolică, aducerea Centrului la București „pune România pe hartă" și este primul pas pentru restabilirea încrederii Europei unite în autoritățile de la București.

Proiectele Uniunii Europene (UE) în ceea ce privește securitatea cibernetică se ridică la peste 2 miliarde de euro. Acești bani europeni vor fi distribuiți de la București prin viitorul Centru de Competențe în Securitate Cibernetică. Alexandru Nazare, reprezentantul special al Guvernului pentru Centrul Cyber al UE , spune că centrul de la București va prelua finanțările din programele Orizont și Digital Europe, care valorează peste 2 miliarde de euro, fonduri europene, și le va coordona pentru toată Uniunea Europeană.

„Asta înseamnă că finanțarea pe securitate cibernetică are loc în mod coerent, nu va mai fi împărțită în două, trei programe, ci se centralizează în platforma de la București. Ea nu va fi doar o agenție de plăți sau agenție de implementare de proiect, ea va avea rol și de coordonare. În 6 luni, fiecare stat membru urmează să înființeze centre naționale de securitate cibernetică, centre care vor fi coordonate de la București. Scopul acestei unități de competențe este să facă o finanțare coerentă pe acele soluții de securitate cibernetică, să identifice cele mai bune soluții , astfel încât să avem instrumente de securitate cibernetică competitive ca uniune", spune pentru Europa Liberă Alexandru Nazare, fost ministru al Transporturilor în guvernarea PDL și fost șef al PNL București.
Încrederea în specialiștii din domeniu

În 2011, România înființa Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO, instituție în coordonarea primului ministru. CERT-RO este autoritate competentă la nivel naţional pentru securitatea reţelelor şi sistemelor informatice. Dan Cîmpean, directorul instituției, consideră că alegerea României ca gazdă a Centrului Cyber al UE este un lucru „istoric".

„Până la decizia istorică luată zilele trecute la Bruxelles, ţara noastră nu găzduia nicio agenţie a UE. Votul pentru găzduirea la Bucureşti a Centrului European de Competenţe Industriale, Tehnologice şi de Cercetare în domeniul Securităţii Cibernetice (Centrul Cyber al UE) este un rezultat remarcabil al României şi o recunoaştere la nivel european a rolului pe care ţara noastră îl are, a încrederii cu privire la nivelul de expertiză al specialiştilor români din acest domeniu. Totodată, este un semnal important că domeniul securităţii cibernetice a devenit o prioritate pentru statul român, pentru România", ne-a comunicat Cîmpean.
Oportunități pentru România

Despre personalul Agenției, Nazare consideră că va proveni din întreaga Europă, deschiderea centrului fiind o oportunitate inclusiv pentru specialiștii în securitate cibernetică din România.

„Angajați la București vor veni din toate țările europene. După ce se aprobă regulamentul ne vom lămuri dacă se vor face angajări sau relocări de personal. Aștepăm să vedem atribuțiile în varianta finală, așa cum vor fi aprobate în parlament. Avem una dintre instituțiile europene puternice, cu o finanțare importantă, cu o dimensiune strategică, care evident va atrage atenția asupra Bucureștiului", ne-a mai declarat Nazare.

Și directorul CERT-RO consideră că avantajele României sunt reale, inclusiv în ceea ce privește locurile de muncă nou create. „Centrul va genera zeci de locuri de muncă în domeniul cyber la București. Se estimează că vor fi aproximativ 30 de posturi în faza inițială, urmând apoi ca numărul lor să crească gradual până în jurul cifrei de 80 de angajați, conform unor estimări".

„Plasarea acestui Centru Cyber în București înseamnă încredere în capacitatea specialiștilor români în domeniu și potențialul ca țara noastră să devină în viitor un lider cyber regional. De asemenea, ar trebui să contribuie la dezvoltarea companiilor locale de securitate cibernetică, pe lângă boost-ul de reputație a României în domeniul cibernetic internațional", mai spune Cîmpean.

Reprezentantul special al Guvernului pentru Centrul Cyber al UE susține că a colaborat cu mai multe firme de IT din țară, care au spijinit demersul României pentru a găzdui această agenție. „Am avut susținere încă de la început din partea jucătorilor de pe piața românească. Am avut sprijin din partea firmelor private de profil și din partea universităților din țară", mai spune Nazare.
Promisiuni locale

Cum s-a ajuns aici? Reprezentantul guvernului spune că s-a acționat din vreme și pe două planuri: politic și administrativ. Începând cu „ademenirea" funcționarilor europeni cu punerea la dispoziția a trei sedii, servicii medicale de calitate și terminând cu negocieri pe cale diplomatică din partea MAE.

„Am avut o altă abordare a acestei competiții. Am început foarte devreme, înaintea anunțului legat de competiție. Am identificat procesul decizional din fiecare stat membru mult mai devreme, am abordat chestiunea pe două paliere: la nivel tehnic care ține de ministere a digitalizării i-am abordat noi, ministerul Transporturilor și la nivel politico-diplomatic, parte de care s-a ocupat MAE. (...) Am venit cu trei clădiri operaționale, nu cu una, am invitat Comisia și statele membre să facă misiuni de verificare dacă e cazul, am acordat facilități extinse pentru personalul centrului, ne-am gândit inclusiv la serviciile medicale speciale pentru aproximativ 100 de persoane în faza inițială", ne-a mai declarat Nazare.

România a concurat pentru sediul agenției cu Belgia (Bruxelles), Germania (München), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varșovia) și Spania (Leon). Bucureștiul a obținut în finală 15 voturi și a devansat Bruxelles-ul, care a primit 12 voturi.

Procedura de selectare a sediului (ECCC) a fost lansată la 28 octombrie 2020. Decizia a necesitat un acord comun din partea statelor membre. Statele membre au votat cu privire la sediul ECCC la 9 decembrie 2020, în marja reuniunii Comitetului Reprezentanților Permanenți ai Guvernelor Statelor Membre pe lângă Uniunea Europeană (Coreper).