De ce avem atât de multe cazuri de COVID-19 şi ce-i de făcut. Explicaţiile simple ale unui important epidemiolog român

Preşedintelui Societăţii Române de Epidemiologie, Doina Azoicăi, explică de ce avem din nou un trend crescător al cazurilor de persoane testate pozitiv şi ce ar fi de făcut pentru a reveni la o curbă descendentă. Cunoscutul epidemiolog dă detalii şi despre posibilitatea ca într-un viitor apropiat să apară un vaccin.

Spre deosebire de unii specialişti care vin cu mesaje apocaliptice, Doina Azoicăi este mai degrabă optimistă, chiar dacă admite că situaţia din prezent este departe de a fi una ideală. Într-un interviu pentru „Adevărul", reputatul specialist a vorbit despre COVID-19 şi a subliniat necesitatea ca lumea să respecte măsurile cerute de către experţi, dar a subliniat şi că nu este cazul ca românii să intre în panică.

A explicat şi de ce România are mai multe cazuri de COVID-19 decât majoritatea vecinilor noştri şi a a tras un semnal de alarmă privind faptul că în timp ce lumea s-a concentrat pe coronavirus, în România a izbucnit o altă epidemie, despre care nu se vorbeşte aproape deloc, dar care poate avea consecinţe dintre cele mai negative.

Adevărul: De câteva săptămâni asistăm la o creştere a numărului de cazuri de Covid-10, deşi numeroşi specialişti anticipau că această epidemie se va stinge uşor. Care ar fi cauzele care stau la baza acestor creşteri semnificative şi cât de gravă e acum situaţia?

Doina Azoicăi: Aşa este, au fost numeroşi epidemiologi care au spus că epidemia o să scadă, iar printre ei m-am numărat şi eu. Pe ce ne-am bazat când am spus asta? Ne-am bazat pe faptul că acest virus ar fi trebuit să urmeze evoluţia fenomenelor epidemiologice generate tot după acest model. E vorba de modelul gaussian şi despre faptul că în orice epidemie există o perioadă de vârf şi una scădere.

Noi acum am putea să avem un al doilea vârf, după ce am avut un prim vârf şi o perioadă de scădere. Şi epidemia ar fi scăzut în continuare dacă o parte a populaţiei ar fi fost mai confiantă şi ar fi respectat măsurile de siguranţă pe care le-au cerut specialiştilor. La început s-au respectat nişte reguli foarte stricte, inclusiv în prima etapă a relaxării. Din păcate, ulterior unii dintre noi nu au respectat aceste reguli, deşi este vorba despre măsuri simple, unele dintre ele de bun simţ. Aici e vorba să purtăm o mască atunci când ne aflăm în spaţii publice închise, să respectăm o anumită distanţare evitând aglomeraţiile pe cât posibil şi respectând măsurile elementare de igienă. O fi chiar atât de greu să facem toţi asta?

În ce priveşte gravitatea situaţiei, suntem departe de a ne afla într-o situaţie ideală. Dar nu e nici pe departe o situaţie catastrofală aşa cum văd că încearcă unii să acrediteze ideea cu mesajele lor alarmiste din spaţiul public. Eu zic că nu e cazul să ne panicăm, e chiar contraindicat să facem asta. În schimb, va trebui să înţelegem că aceste măsuri trebuie respectate, pentru că nu au apărut aşa din senin la noi în România, ci au fost gândite de specialişti importanţi, special pentru astfel de situaţii.

Există voci care susţin că ne-am afla deja sub asaltul celui de-al doilea val. Aşa să fie oare?

Eu evit de obicei să vorbesc despre aceste „valuri". Noi, în România, nu am trecut încă de „valul întâi", asta e realitatea! Ca să trecem de primul val, ar fi trebuit să ajungem pentru o perioadă să nu mai avem niciun caz, ceea ce ştim bine că nu s-a întâmplat. Şi apropo de „valuri". S-a tot vorbit despre asta, am auzit şi eu multe discuţii, dar vreau să zic doar atât: nimeni nu ştie cu exactitate ce se va întâmpla în continuare, e imposibil de anticipat ce va fi. Un val doi s-ar putea să apară, e posibil, dar la fel de bine s-ar putea să nu avem niciodată acest „al doilea val".

Pe termen scurt şi mediu vă aşteptaţi ca situaţia să se agraveze? S-a tot vehiculat şi ideea unei noi perioade de carantină cu toate neajunsurile pe care le-ar implica...

Aş sublinia aici că tendinţa de creştere e dată de un fenomen pe care îl putem controla. E vorba despre neaplicarea corectă a măsurilor, exact ce spuneam mai devreme. Acest fenomen se va analiza bine şi vor fi luate măsurile care se impun, dar în niciun caz nu se va ajunge la o nouă blocare a economiei.

Şi oamenii au ajuns dincolo de limita răbdării, consider că nu e de actualitate să se vorbească despre astfel de măsuri. O nouă carantinare ar face mai mult rău decât bine, pe lângă faptul că ar bloca din nou economia. E vorba despre alte boli, despre pacienţi care au alte afecţiuni şi care nu pot fi trataţi dacă se blochează din nou totul. Ori asta ar însemna mai multe decese decât cele provocate de Covid-19 şi ar duce cu adevărat la o situaţie catastrofală. Aşa că, în opinia mea, nu se justifică sub nicio formă revenirea la acel lockdown, oricum am lua-o. De exemplu, acum avem o epidemie de rujelolă cu 20.000 de cazuri la nivel naţional şi cu 64 de decese. Va trebui să găsim resurse şi pentru asta, obligatoriu, nu ne putem concentra doar pe Covid.

De ce avem mai multe cazuri decât vecinii noştri? Mă refer aici la Ungaria, Bulgaria, dar şi la alte ţări din estul continetului, Cehia, Croaţia, Muntegeru sau Slovenia.

Cred că în primul rând pentru că un procent mai ridicat din populaţia acestor ţări a respectat măsurile luate de autorităţi. Până la urmă, asta face diferenţa. Respecţi măsurile, ai rezultate. Le respecţi mai puţin? Vei avea cu siguranţă mai multe cazuri.

Când credeţi că am putea să avem un vaccin?

Din informaţiile pe care le avem, s-ar părea că există foarte mari şanse să avem acest vaccin la începutul anului viitor. Cel puţin eu asta cred, însă nu avem o certitudine în acest sens.

Dar un tratament eficient?

Avem deja anumite scheme de tratament, iar despre unele se spune că sunt destul de eficiente. Şi cu siguranţă vor mai apărea şi altele. Acum, laboratoarele din întreaga lume, cercetătorii, oamenii de ştiinţă, caută soluţii. E o mobilizare de forţă nemaipomenită, deci se vor găsi soluţii. Iar omenirea va depăşi cu bine acest moment.

Mă gândesc şi la faptul că în 1918, în plin război, în foamete, ne-a lovit gripa spaniolă şi a făcut zeci de milioane de victime. Pe atunci, dat fiind şi contextul, puţini s-au ocupat de această boală, dar omenirea a reuşit să supravieţuiască, chiar dacă eram atât de vulnerabili pe atunci. Clar, acum nu mai suntem la fel de descoperiţi.

Şi totuşi, medicamentele existente sunt eficiente doar în unele cazuri şi există parcă prea multe decese...

Asta pentru că există un răspuns individual şi la manifestările bolii. Nu toţi pacienţii reacţionează la fel, iar cei mai mulţi dintre cei care au murit aveau şi comorbidităţi. În schimb, alţii au un organism rezistent, cu un sistem imunitar puternic şi atunci trec mai uşor sau chiar mult mai uşor prin această boală.
Mesajele apocaliptice au stârnit doar panica în jurul oamenilor

Care ar fi mesajul dumneavoastră pentru cei care încă fie mai cred că această boală nu există, fie alţii privesc pandemia ca pe sfârşitul lumii?

Mesajul meu e că trebuie să privim lucrurile cu realism şi că e o mare greşeală din partea celor care spun că această boală nu există, dar la fel de mare e şi eroarea celor care se panichează şi o privesc ca pe o fatalitate. Aici au fost şi multe televiziuni care au transmis acest mesaj, panicându-i pe oameni. Şi nu e corect. Eu aş încheia prin a spune că sunt optimistă.

Sunt convinsă că vom reuşi să stăpânim fenomenul şi că situaţia va reveni în timp la normal. Însă, obligatoriu, va trebui ca mult mai multă lume să respecte regulile despre care am tot vorbit şi atunci veţi vedea că va fi bine. Sigur că boala nu va fi niciodată eradicată, iar virusul va continua să rămână printre noi. Până acum, doar variola a fost complet eradicată în anii 80, când s-au făcut multe vaccinări. În ce priveşte Covid-19, dacă se respectă măsurile luate, vom avea un număr tot mai mic, iar în paralel o să apară şi un vaccin şi diverse scheme de tratament eficiente care vor face ca mortalitatea să fie mult, mult mai mică.