Cine a creat coronavirusul? Cele mai populare căutări despre COVID-19 din România și răspunsurile experților

Mai mult decât simptomele de COVID-19 sau decât informațiile despre vaccinuri, românii au fost curioși să afle originile virusului care a provocat pandemia. Cea mai populară căutare pe Google despre noul coronavirus a fost „cine a creat coronavirusul".

Coronavirusul a fost un subiect de interes major pentru oameni în ultimul an și nu este de mirare că se află în topul celor mai populare căutări pe Google și în România. Cei mai mulți români au întrebat pe motorul de căutare „cine a creat coronavirusul?" și au căutat apoi informații despre „cum se manifestă coronavirus" sau „cum se transmite COVID-19".

Și-au găsit loc între căutările românilor și subiecte cu privire la vaccinul împotriva noului coronavirus. Iată 10 dintre întrebările tale despre coronavirus și răspunsurile oferite de experți:

„Cine a creat coronavirusul"

Cea mai mare curiozitate a românilor legată noul virus care a schimbat cursul lumii este legată de originile sale. „Cine a creat coronavirusul" a fost căutarea numărul unu în acest an de pandemie. Teoriile conspiraționiste susțin că virusul SARS-CoV-2 a fost creat de oameni, în laboratorul din Wuhan, cu intenția de a-l folosi ca armă biologică. O ipoteză similară a existat și cu privire la originea virusului HIV, în anii 1980.

Originea coronavirusului este de interes nu doar pentru populație, ci și pentru comunitatea științifică, din motive care nu țin doar de curiozitate. Odată găsită sursa noului agent patogen, am putea preveni o nouă transmitere la oameni, spune într-un interviu dr. Peter Ben Embarek, director de programe în Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

"Ce arată analizele genetice despre cine a creat coronavirusul"

Mai multe virusuri asemănătoare noului coronavirus au fost identificate la lilieci, iar comunitatea științifică susține unanim că aceste mamifere să află la originea sa, probabil printr-o gazdă intermediară. Structura genetică a virusului SARS-CoV-2 este identică în proporție de 96,2% cu un coronavirus din populația de lilieci din China. Analizele genetice au confirmat că originea noului coronavirus este zoonotică, și nu de laborator. Explică în detaliu acest studiu publicat în revista Nature.

Coronavirusurile care au provocat epidemiile SARS (Sindromul Acut Respirator Sever) și MERS (Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu) s-au răspândit tot de la lilieci.

Toate dovezile disponibile arată că SARS-CoV-2 nu a fost produs sau manipulat în laborator. Nu este foarte clar deocamdată ce gazdă intermediară a avut, cum a traversat bariera între specii și dacă acest lucru s-a întâmplat în Wuhan.

Pe 14 ianuarie 2021, o echipă a OMS formată din 10 experți internaționali a ajuns în Wuhan pentru a investiga originea noului coronavirus. Demersul științific a fost aprobat de guvernul chinez după multe luni de lupte diplomatice. Deși virusul a fost detectat pentru prima dată în China, oficialii acestei țări susțin că el a venit din străinătate.

„Cum se manifestă coronavirusul"

O altă informație căutată de români pe Google în pandemie este legată de manifestările bolii COVID-19. Pe măsură ce noul virus s-a răspândit în lume, lista de simptome a devenit tot mai lungă. Dacă la începutul pandemiei, manifestările observate erau doar febra, tusea seacă, oboseala și dificultățile în respirație, experiența bolnavilor infectați cu SARS-CoV-2 a demonstrat că această infecție respiratorie poate da simptome mult mai numeroase, care diferă de la o persoană la alta și care sunt, uneori, neobișnuite.

Pe lista actualizată periodic de Organizația Mondială a Sănătății s-au adăugat durerile musculare, pierderea gustului și a mirosului, nasul înfundat, oboseala, durerile în gât, durerile în piept, durerile de cap, durerile musculare sau articulare, greața și voma, diareea, ochii roșii (conjunctivita) sau/și diverse iritații ale pielii. La toate acestea se adaugă complicații neurologice rare, dar severe, precum accidentele vasculare cerebrale, inflamația cerebrală și leziunile nervoase.

Dintre cei care au simptome, aproximativ 80% au forme ușoare și moderate de COVID-19, circa 15% fac forme severe și au nevoie de suplimentare cu oxigen, iar 5% ajung la forme critice de boală.

Manifestările infecției respiratorii pot să apară oricând în intervalul 2-14 zile de la contactul cu virusul, dar, de regulă, ele debutează în zilele 5-6. Este foarte important să le identificăm pe cele alarmante, care trebuie să ne trimită de urgență la medic: dificultățile în respirație, durerea sau presiunea toracică, stările de confuzie și incapacitatea de a vorbi sau a se mișca.

„Cât timp ești bolnav de COVID"

Și în acest caz, informațiile de la începutul pandemiei de COVID-19 cu privire la durata simptomelor s-au dovedit incorecte sau, cel puțin, incomplete. Organizația Mondială a Sănătății susținea atunci că perioada de vindecare este de 14 zile pentru bolnavii cu forme ușoare și moderate de COVID-19 și de 3-6 săptămâni pentru cei care supraviețuiesc unor forme severe și critice.

Experiența bolnavilor a dovedit însă că unele simptome de coronavirus pot să persiste mult mai mult de atât. Chiar și cei care fac forme ușoare rămân adesea cu simptome săptămâni și chiar luni de la infectarea cu noul coronavirus. Oboseala, durerile de cap, tusea, dificultățile în respirație, durerile în gât și palpitațiile sunt manifestările care persistă de obicei. Numărul și intensitatea lor diferă de la un bolnav la altul. Ele pot să apară și să dispară de la sine, periodic.

Pe rețelele sociale au apărut în aceste luni de pandemie zeci grupuri de suport unde oameni din întreaga lume își povestesc experiența îndelungată cu simptomele bolii COVID-19.

„Simptome coronavirus vs. răceală"

Atât COVID-19, cât și răcelile sunt provocate de virusuri, iar cele două infecții respiratorii au câteva manifestări comune, cum ar fi tusea, durerea în gât și nasul înfundat. O parte dintre simptomele infecției cu noul coronavirus apar uneori și la răceli: durerile musculare, oboseala, febra și pierderea gustului/mirosului.

COVID-19 are și manifestări care nu sunt întâlnite în răceli, cum sunt greața, voma și diareea.

COVID-19 se manifestă diferit la copii față de adulți. Dispariția gustului și a mirosului, de exemplu, este un simptom distinctiv de COVID-19 la adulți, dar el apare rar la cei mici. În cazul lor, este o mare provocare să deosebești o răceală de infecția cu noul coronavirus, fiindcă simptomele sunt foarte asemănătoare.

„La copii, spre deosebire de adulți, simptomele de COVID-19 sunt mai puțin specifice", a explicat pentru Smart Living dr. Alin Stănescu, medic primar pediatru în cadrul Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alessandrescu-Rusescu, din București.

„Vaccin coronavirus efecte"

Cele două vaccinuri aprobate până acum în Europa de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) oferă o protecție de peste 90% în prevenirea îmbolnăvirilor cu COVID-19. Serul Comirnaty de la Pfizer și BioNTech a avut o eficacitate de 95% în studiile clinice, iar vaccinul Moderna, de 94,1% - mult peste așteptările de la un vaccin nou, pentru o boală nouă. Vaccinurile antigripale, de exemplu, oferă o protecție de aproximativ 60%.

Durata protecției oferită de vaccinurile anti-COVID-19 este în curs de a fi determinată prin studii clinice.

Pfizer a început să administreze a doua doză de ser în studiul său clinic abia din luna august 2020. Nivelul de anticorpi al voluntarilor se menține la un nivel ridicat, dar el trebuie monitorizat în continuare. Uğur Şahin, cofondatorul BioNTech, se așteaptă ca protecția vaccinului să dureze multe luni sau chiar ani. Reprezentanții Moderna, la rândul lor, estimează că anticorpii generați de vaccinul lor ar putea persista doi-trei ani, notează Reuters.

„Vaccin coronavirus prospect"

Autoritățile din România au publicat prospectul în limba română pentru cele două vaccinuri care au primit undă verde de la EMA până acum, pe platforma națională de informare #ROVACCINARE, respectiv pe platforma Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România.

Documentele conțin informații despre cum funcționează serurile, cum se administrează, ce reacții adverse pot să producă, ce beneficii, dar și ce contraindicații au.

Agenția Europeană de Reglementare a Medicamentelor analizează și cererea de autorizare a vaccinului AstraZeneca/Oxford, iar decizia va fi anunțată la sfârșitul lunii ianuarie 2021.

Prospectul pentru acest vaccin este disponibil pe platforma oficială de informare a Guvernului Marii Britanii.

„De unde poți cumpăra teste COVID"

Testele rapide antigen sunt foarte căutate de români, mai ales de când Ministerul Sănătății a încurajat folosirea lor, în noiembrie 2020, în unitățile de primiri urgențe pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2.

Ele se comercializează în unele farmacii și se pot cumpăra online, dar oficialii din sănătate recomandă ca prelevarea probei și interpretarea rezultatului să fie făcute de personal medical calificat. Rezultatele pot fi compromise dacă testele rapide nu sunt utilizate de profesioniști, avertizează reprezentanții MS.

Cu toate acestea, vânzarea lor în farmacii nu va fi interzisă de autorități.

Recoltarea incorectă a probei de secreție nazală poate duce la un rezultat fals negativ. În schimb, un rezultat pozitiv la testul rapid antigen este aproape sigur unul corect, spun medicii.

Testele rapide pentru depistarea COVID-19 se comercializează online în seturi (kit-uri) care conțin 2, 5, 20 sau 25 de teste. În funcție de platforma aleasă, prețul variază de la 30 la 60 de lei/test.

„Cât rezistă COVID pe haine"

Noul coronavirus rezistă pe suprafețe mult mai mult decât se credea, semnalează un studiu al Agenției guvernamentale australiene CSIRO, publicat în octombrie 2020 (și cel mai recent pe această temă).

Virusul SARS-CoV-2 rezistă 28 de zile pe suprafețe netede precum ecranul telefoanelor, dar și pe bancnote de plastic sau de hârtie, susține cercetarea australiană. Pe materiale poroase, așa cum sunt hainele, nu rezistă mai mult de 14 zile. În acest studiu, virusul a fost monitorizat la o temperatură de 20 de grade Celsius (temperatura obișnuită a unei camere), în încăperi întunecate. Se crede că lumina ultravioletă poate distruge virusul, ceea ce face ca experimentul să nu reflecte întocmai condițiile normale de mediu.

Cercetătorii americani de la Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase din SUA au urmărit rezistența virusului în condiții de mediu mai apropiate de cele obișnuite.

Studiul lor, publicat în The New England Journal of Medicine, în aprilie 2020, arată că noul coronavirus rezistă trei zile pe plastic, două zile pe oțel, o zi pe carton și doar câteva ore pe obiectele din cupru. Hainele nu au fost testate în această cercetare, așa încât nu ofră informații despre cât rezistă COVID pe haine.

„Cum se transmite COVID"

Principala cale de transmitere a virusului SARS-CoV-2 este prin inhalarea particulelor respiratorii împrăștiate de bolnavi când tușesc, strănută, cântă, vorbesc sau respiră greu, potrivit informațiilor Organizației Mondiale a Sănătății.

Aceste particule pot avea dimensiuni diferite, de la picături respiratorii mari și până la mult mai micii aerosoli. Ele pot să ajungă și pe obiectele din jurul bolnavilor și transferate apoi prin atingerea lor de către persoanele sănătoase. Această cale de transmitere este mai puțin comună.

O persoană infectată poate transmite virusul cu până la două zile înainte să aibă simptome și timp de 14 zile de la apariția lor - de unde și perioada de izolare și carantină stabilită la 14 zile. În SUA, Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) impune doar 10 zile de carantină și izolare, considerând că bolnavii nu mai sunt contagioși după această perioadă.

Regulile nu sunt valabile și pentru bolnavii cu forme severe de COVID-19, pentru că aceștia pot fi contagioși până la 20 de zile de la debutul simptomelor.

Simptomele și, cu precădere, febra sunt repere cu privire la contagiozitatea unui bolnav. Potrivit CDC, o persoană nu mai transmite virusul dacă nu a mai făcut febră în ultimele 24 de ore, fără să apeleze la antitermice.

„Cum se poartă masca"

Măștile de uz medical, dar și cele artizanale ne oferă protecție împotriva noului coronavirus doar dacă le purtăm corect. Simpla aplicare pe față și fixarea elasticelor nu este suficientă pentru a ne proteja eficient.

Cum se poartă masca astfel încât să nu permitem aerului să pătrundă pe lângă margin am explicat, pas cu pas, în acest articol Smart Living. Tot aici găsiți informații despre cele mai bune materiale pe care le putem folosi pentru a ne confecționa singuri măști și câteva tutoriale.

Când despre purtarea măștii de protecție în spațiile publice deschise, ea a fost contestată în instanță, dar a rămas în continuare obligatorie, la fel ca în spațiile publice închise.

Pentru sportivi în general și pentru alergători în special, masca poate fi o sursă de disconfort. Ea îngreunează respirația și, implicit, antrenamentele.