Care e procesul electoral al alegerii presedintelui Statelor Unite ale Americii

Din patru in patru ani, americanii isi aleg presedintele si vicepresedintele. Sistemul prin care este ales presedintele american combina cerintele constitutionale si de statut, regulile partidelor nationale si din fiecare stat, traditiile politice si practicile moderne.

Congresul Statelor Unite a stabilit, in anul 1845, ca alegerile prezidentiale sa se desfasoare in prima marti a lunii noiembrie, la fiecare patru ani. Urmatoarele alegeri prezidentiale in SUA vor fi la data de 3 noiembrie 2020. Candidatii la Casa Alba trebuie sa aiba cel putin 35 de ani si sa fie cetateni americani, nascuti in Statele Unite. In SUA, presedintele nu este ales prin vot direct, ci printr-o procedura indirecta, bazata pe Colegiul Electoral, format din electori nominalizati de fiecare stat federal. Pana la acest moment, exista insa o serie de etape ce trebuie parcurse.

Exista doua tipuri fundamentale de alegeri: primare si generale. Pe langa cele primare si cele generale, care au loc in ani pari si cuprind competitiile politice pentru Congresul SUA (forul legislativ), in unele state si jurisdictii locale se desfasoara si alegeri "extra-anuale", atat primare cat si generale, in anii impari. Un scrutin primar este unul in vederea alegerii dintr-o serie de candidati a celui care va candida la alegerile generale. Victoria la alegerile primare presupune, de obicei, ca invingatorul va fi nominalizat sau sustinut de un partid politic in cadrul alegerilor generale. La alegerile generale se opteaza pentru candidatii nominalizati in alegerile primare/ori de conventii, de "caucus"-uri (adunari electorale) sau prin petitii/pentru ocuparea unei functii in plan federal, la nivelul fiecarui stat sau local. Scopul alegerilor generale este de a face alegerea finala intre diversii candidati nominalizati de partide sau care candideaza ca independenti, fara a fi afiliati la un partid politic major.

In cazul unor alegeri primare deschise, toti alegatorii inscrisi pot vota, indiferent daca sunt inscrisi ca democrati, republicani sau independenti. Alegerile in care americanii voteaza pentru reprezentantii lor in Congres, dar nu si pentru presedinte sunt cunoscute ca alegeri "la jumatatea mandatului" ("midterm"). La fiecare doi ani, americanii aleg membri ai Camerei Reprezentantilor pentru mandate de doi ani si circa o treime din senatori, pentru mandate de sase ani. Alegatorii desemneaza cu acest prilej si oficiali in posturi din administratia locala si de stat. Conventiile sunt reuniuni organizate de partidele politice pentru ca membrii partidului sa ia in discutie diferite probleme, candidaturi si strategii de campanie. Astfel de reuniuni pot dura mai multe zile.

In cazul alegerilor prezidentiale, dupa incheierea alegerilor primare din state, fiecare partid organizeaza o conventie nationala pentru a-si desemna oficial candidatul la alegeri, de obicei acesta fiind cel care si-a atras sprijinul celor mai multi delegati la conventie, in functie de victoriile obtinute in alegerile primare. Cel nominalizat pentru presedintie isi alege, in general, cu acest prilej un "coleg de echipa", care este candidatul partidului respectiv la postul de vicepresedinte al SUA. Partidele politice organizeaza conventii nationale doar in anii in care au loc alegeri prezidentiale, in alti ani avand loc conventii de mai mica anvergura, la nivel de stat.

Un "caucus" este o adunare la nivel local, la care membrii inregistrati ai unui partid politic dintr-un oras sau district isi exprima sprijinul pentru un candidat. In cazul functiilor la nivel de stat sau national, aceste recomandari sunt luate in calcul pentru stabilirea celui care va fi nominalizat in final de partid. Spre deosebire de conventii, "caucus"-urile presupun organizarea simultana a mai multor intruniri separate, in mai multe locuri. Atat Partidul Democrat, cat si Partidul Republican au propriile reguli privind derularea "caucus"-urilor, iar aceste reguli variaza de la stat la stat. Treisprezece state si teritorii organizeaza "caucus"-uri sau alegeri primare in prima marti din luna martie, zi cunoscuta ca "Super Tuesday". Datele la care au loc alegerile primare sau "caucus"-urile sunt stabilite de administratiile de stat sau locale.

Cetatenii americani in varsta de cel putin 18 ani se pot inregistra pentru a vota. Pentru a se inregistra, cei care vor sa voteze trebuie sa indeplineasca criteriile legate de domiciliu stipulate in statele lor, criterii care pot varia, si trebuie sa se incadreze in termenele-limita pana la care se poate face inregistrarea.

Care sunt criteriile pentru a putea ocupa o functie aleasa prin vot in SUA? Exista diferite cerinte depinzand de functie, acestea fiind consemnate in Articolele I si II ale Constitutiei SUA. Un candidat la presedintie trebuie sa fie cetatean al SUA prin nastere, sa aiba cel putin 35 de ani si sa locuiasca in SUA de cel putin 14 ani. Aceleasi criterii sunt valabile si pentru vicepresedinte. In plus, conform Amendamentului 12 la Constitutie, vicepresedintele nu poate proveni din acelasi stat ca presedintele. Candidatii pentru Camera Reprezentantilor trebuie sa aiba cel putin 25 de ani, sa aiba cetatenia de sapte ani si sa locuiasca legal in statul unde vor sa fie alesi. Candidatii la Senat trebuie sa aiba cel putin 30 de ani, sa fie cetateni americani de 9 ani si sa aiba domiciliul legal in statul pentru care candideaza. Cei care candideaza la functii de stat sau locale trebuie sa indeplineasca criteriile stabilite de jurisdictia locala.

Alegerile generale au loc in prima zi de marti dupa prima zi de luni din noiembrie. De ce tocmai atunci? Mare parte din istoria lor, SUA au fost o societate predominant agrara, iar legislatorii au considerat potrivit sa aleaga o zi din noiembrie pentru alegeri, dupa recolta, dar inainte ca inasprirea vremii sa ingreuneze calatoriile. Cum multi locuitori de la tara stateau departe de sectiile de vot, a fost preferata martea, si nu lunea, pentru ca cei care mergeau duminica la biserica sa aiba timp sa ajunga sa-si depuna votul. In plus, 1 noiembrie nu ar fi fost o data potrivita din doua motive: este ziua Tuturor sfintilor, cand romano-catolicii sunt obligati sa mearga la slujba, dar si pentru ca in prima zi a lunii, comerciantii faceau de obicei bilantul lunii precedente.

La alegerile generale, milioane de oameni merg la urne pentru a-si alege presedintele. Voturile sunt numarate si un rezultat partial este cunoscut la 12 ore de la inchiderea urnelor. Dupa numararea voturilor, procesul se muta la Colegiul Electoral, format din electori nominalizati de fiecare stat federal.

Colegiul Electoral este grupul de cetateni desemnat de state pentru a-si exprima voturile pentru presedinte si vicepresedinte in numele cetatenilor statului. Procesul de alegere a electorilor difera de la stat la stat, insa, de obicei, partidele politice ii numesc pe electori la conventiile partidului sau prin votul comitetului central al partidului. Alegatorii din fiecare stat, care isi dau votul pentru presedinte si vicepresedinte, ii aleg pe electori in ziua alegerilor generale. Colegiul Electoral il alege pe presedinte (care nu este, deci, ales prin vot popular).

Sistemul Colegiului Electoral ii ofera fiecarui stat acelasi numar de voturi electorale cati membri are in Congres. Numarul electorilor din fiecare stat este egal cu numarul reprezentantilor statului respectiv in Senat (cate doi senatori de fiecare stat, 100 in total) si Camera Reprezentantilor (435 membri), iar Districtul Columbia are trei electori. Astfel, dupa numarul de electori din Colegiu, cele mai importante state sunt California (55), Texas (34), New York (31), Florida (27), Illinois si Pennsylvania (cate 21 de electori), Ohio (20), Michigan (17), Georgia si New Jersey (cate 15), Virginia (13), Massachusetts (12) si Indiana, Missouri, Tennesse si Washington cu cate 11 electori.

In total, in Colegiul Electoral sunt 538 de voturi; un candidat pentru presedintie trebuie sa obtina 270 pentru a castiga (o majoritate simpla). Teoretic, prin acest sistem, un candidat poate castiga alegerile primind doar 23% din voturile directe ale electoratului american, daca acestea sunt distribuite in mod ideal. Toate statele, in afara de doua, Nebraska si Maine (care distribuie votul electoral in mod proportional intre candidati, in functie de procentajul de sufragii obtinut de fiecare), au un sistem "winner-take-all" (castigatorul ia totul). In acest sistem, candidatul care obtine majoritatea voturilor populare in stat ii sunt alocate toate voturile electorale ale statului. Odata ce un candidat are majoritatea in toate statele, rezultatul este deja anticipat.

Electorii se aduna, in general, in capitalele statelor lor, in decembrie pentru a-si exprima votul. Voturile electorale sunt apoi trimise la Washington, unde sunt numarate intr-o sesiune comuna a celor doua camere ale Congresului in luna ianuarie. Daca niciun candidat prezidential nu castiga majoritatea voturilor electorale, conform celui de-al 12-lea amendament al Constitutiei alegerea presedintelui va fi decisa de Camera Reprezentantilor. In astfel de situatii, camera inferioara a Congresului il alege pe presedinte prin vot majoritar, alegand dintre candidati care au primit cel mai mare numar de voturi electorale. Fiecare stat va da un vot. Daca niciun candidat pentru functia de vicepresedinte nu obtine majoritatea voturilor electorale, Senatul il alege pe vicepresedinte prin vot majoritar, fiecare senator alegand din cei doi candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi electorale. Colegiul Electoral este folosit doar pentru a-l alege pe presedinte si pe vicepresedinte.

Au existat 18 alegeri prezidentiale in care castigatorul nu a primit majoritatea voturilor populare. Primul dintre acestia a fost John Quincy Adams in alegerile din 1824, iar ultimul a fost Donald Trump in 2016. Fondatorii natiunii americane au creat sistemul Colegiului Electoral ca parte a planului lor de a imparti puterea intre state si guvernul national. In baza sistemului federal adoptat in Constitutia SUA, votul popular general nu are semnificatie legala. Drept urmare, este posibil ca voturile electorale acordate pe baza alegerilor din state ar putea avea un rezultat diferit de cel al votului popular general. Cu toate acestea, votul individual al cetatenilor este important pentru rezultatul oricaror alegeri.

Organizatorii le spun oamenilor cum sa voteze? Ce inseamna cand o asociatie sau un ziar "sprijina" un candidat? Votul in cadrul alegerilor americane este realizat prin scrutin secret, iar optiunea alegatorului este personala. "Sprijinul" acordat de o organizatie unui candidat inseamna ca organizatia isi exprima in mod public sustinerea pentru candidat si aproba pozitia acestuia in diferite chestiuni. Desi organizatia poate incuraja membrii sa se alature acestei pozitii, este nelegitim sa constrangi un membru sa voteze impotriva propriei pareri.

Votul in absenta le ofera alegatorilor, care nu pot veni la sectiile de votare, mijloace de a-si exprima optiunea. O serie de circumstante, cum ar fi locuinta in strainatate, boala, o calatorie sau serviciul militar, ii pot impiedica pe alegatori sa vina la vot in ziua alegerilor. Votul in absenta le permite alegatorilor inregistrati sa-si trimita votul prin posta. Regulile votului in absenta pentru toate celelalte alegeri sunt stabilite de state si difera. De exemplu, in Oregon, toate alegerile sunt realizate prin posta, insa alegatorii au optiunea de a vota personal la sectiile de votare.

''Stat albastru'' este un termen in general folosit cand este vorba despre un stat in care majoritatea alegatorilor ii sprijina pe candidatii democrati. ''Stat rosu'' se refera la un stat in care majoritatea alegatorilor ii sprijina pe candidatii republicani.

Mandatul prezidential de patru ani incepe in anul urmator, la 20 ianuarie, dupa alegerile din noiembrie. Presedintele isi incepe obligatiile oficiale cu o ceremonie inaugurala, tinuta in mod traditional pe treptele Capitoliului Statelor Unite, care este sediul Congresului, depunand juramantul in public, ceremonie condusa in mod traditional de presedintele Curtii Supreme de Justitie a Statelor Unite. Juramantul este consemnat in Articolul II al Constitutiei: "Jur solemn ca voi implini cu fidelitate functia de presedinte al Statelor Unite si voi pastra, proteja si apara, cu toata priceperea mea, Constitutia Statelor Unite".