Ancheta: Produse alimentare comercializate sub mărci identice dar au compoziție diferită

Comisia Europeană a constatat, într-o campanie de testare a produselor alimentare, că unele produse sunt comercializate sub mărci identice sau similare, dar cu compoziție diferită, anunță ANPC.

În cadrul studiului, realizat de Centrul Comun de Cercetare (serviciul intern al Comisiei Europene pentru știință și cunoaștere), s-au evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. Acest eșantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piața UE. Studiul a constatat că în marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23 % din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27 % dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită.

9% din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită. Alte 22 % din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită. Studiul a mai evidențiat că utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului. Pe baza noii metodologii elaborate, autoritățile naționale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înșelătoare interzise în temeiul legislației UE privind protecția consumatorilor.

Studiul publicat de Comisie este cea de-a doua parte a unei comparații de calitate la nivelul UE a produselor alimentare comercializate sub aceeași marcă, un studiu realizat de Centrul Comun de Cercetare (CCR). Prima parte a studiului, publicată în 2019, s-a axat pe diferențele în compoziția produselor alimentare. Acesta a constatat diferențe - pentru aproximativ o treime din produsele testate nu apar imediat din informațiile din fața ambalajului, ci din ingrediente. Scopul celei de-a doua părți a studiului, prezentat astăzi, a fost de a afla dacă aceste diferențe compoziționale pot fi percepute de simțurile umane.

Constatările prezentat marți nu au modificat ceea ce a constatat prima parte a studiului: diferențele în produsele alimentare nu au urmat un model geografic. Rezultatele prezentate astăzi demonstrează că diferențele senzoriale sunt clar vizibile, unde există diferențe mari în compoziția produsului. De exemplu, diferențele semnificative în conținutul de zahăr din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influențând dulceața generală a produsului. În schimb, atunci când diferențele compoziționale erau mici, experții nu le-au putut percepe, spre exemplu, variații mai mici ale conținutului de grăsime din chipsurile de cartofi. În general, diferențele senzoriale au fost găsite la 10 din cele 20 de produse testate.

Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, responsabil cu Centrul Comun de Cercetare al CE a declarat: „Unii europeni au senzația că produsele alimentare de marcă pe care le cumpără sunt diferite, posibil inferioare, față de cele disponibile în alte țări. Comisia și-a invitat oamenii de știință să contribuie la evaluarea obiectivă a amplorii acestui fenomen pe piața unică. Rezultatele sunt mixte: pe de o parte, mă bucur că nu s-a găsit nicio dovadă a unui decalaj între est și vest în ceea ce privește compoziția produselor alimentare de marcă, dar, pe de altă parte, mă îngrijorează constatarea că până la o treime din produsele testate aveau o compoziție clar diferită, deși erau comercializate sub mărci identice sau similare."

Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „În cadrul pieței unice europene nu vor exista standarde duble. Noile legi care sancționează standardele de calitate duble și consolidează competențele autorităților de protecție a consumatorilor ne oferă instrumentele de care avem nevoie pentru a pune capăt acestei practici. Atunci când își vor face cumpărăturile, consumatorii europeni vor putea avea încredere deplină că ceea ce văd este și ceea ce cumpără.

Didier Reynders, comisarul pentru justiție, a adăugat: „Consumatorii trebuie să știe ce cumpără. Nu trebuie să fie induși în eroare de aceeași față sau de o față similară a ambalajului, ceea ce înseamnă că mărfurile sunt aceleași atunci când nu sunt. Acest lucru este nedrept și contrar legislației UE privind consumatorii. Solicit statelor membre să asigure o transpunere rapidă a directivei actualizate privind practicile comerciale neloiale în legislația națională. Comisia va continua să asiste statele membre și să ofere sprijin autorităților de consum", potrivit Mediafax.

Testarea s-a bazat pe o metodologie armonizată, elaborată de către Centrul Comun de Cercetare, în cooperare cu statele membre. Această metodologie permite eșantionarea, testarea și interpretarea datelor în termeni comparabili, în întreaga UE. Toate statele membre ale UE au fost invitate să colecteze informații cu privire la compoziția produselor alimentare selectate oferite pe piețele lor. Nouăsprezece state membre ale UE au transmis informații cu privire la 113 produse de marcă și 15 produse sub mărci proprii ale distribuitorilor. Într-o primă etapă, această analiză se bazează pe informațiile care apar pe etichetele produselor și pe aspectul părții din față a produselor.

Din 2017, când președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a abordat problema produselor cu dublu standard de calitate în discursul său privind starea Uniunii, Comisia Europeană a adoptat diferite inițiative care au vizat clarificarea, pe cale legislativă, a situațiilor în care standardele duble de calitate a produselor reprezintă o practică înșelătoare, în cadrul pachetului recent convenit privind "Noile avantaje pentru consumatori"; stabilirea unei metodologii comune pentru testarea produselor alimentare; publicarea unui set de orientări menite să sprijine autoritățile naționale în aplicarea legislației UE privind protecția consumatorilor și produsele alimentare; testarea produselor la nivelul întregii UE, aplicând aceeași metodologie, pentru a înțelege mai bine fenomenul standardelor de calitate duble ale produselor.