Vizita lui Janet Yellen în China e o manevră tactică: Merge la Beijing pentru a "dicta" obiectivele guvernului SUA

Autor: Nick Beams

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a început o vizită de patru zile în China, care ar trebui să atenueze tensiunile dintre cele două mari puteri economice ale lumii. Cu toate acestea, călătoria este în mare măsură o manevră tactică a Statelor Unite, ca parte a războiului economic pe care îl poartă împotriva Chinei sub pretextul protejării "securității naționale".

Mass-media și declarațiile oficiale pot vorbi de discuții productive și chiar de ramuri de măslin, dar adevărata agendă a SUA, declarată în mod repetat, este că China trebuie să se supună ordinii internaționale "bazate pe reguli" pe care o stabilesc ei. Vizita lui Yellen face parte dintr-o operațiune mai amplă a SUA, care se dorește a fi văzută ca o atenuare a conflictului, și urmează după vizita secretarului de stat Anthony Blinken la Beijing luna trecută.

Vizita lui Blinken a fost suspendată în februarie în urma acuzațiilor că China a folosit un balon meteorologic pentru o operațiune de spionaj. Astăzi, Statele Unite recunosc că nu a fost cazul. Întâlnirea a fost menită să atenueze oarecum tensiunile în timp ce războiul dintre SUA și NATO în Ucraina era intensificat. Vizita lui Yellen are același obiectiv. De asemenea, este menită să calmeze temerile multor țări, în special a celor din Asia de Sud care au legături economice strânse cu China, că acțiunile Statelor Unite le-ar putea cauza probleme economice grave.

Pe termen mai lung, SUA se tem că China își va intensifica măsurile de retorsiune în urma extinderii listei de restricții tehnologice și comerciale impuse de SUA, perturbând lanțurile de aprovizionare înainte de a fi puse în aplicare surse alternative. În anunțul vizitei, Departamentul Trezoreriei a făcut referire la discursul important al lui Yellen din aprilie, în care aceasta a prezentat bazele măsurilor SUA împotriva Chinei. În acel discurs, Yellen a afirmat că SUA urmărește o "relație economică constructivă și echitabilă" cu China. Dar, așa cum a remarcat la vremea respectivă World Socialist Web Site, acest lucru echivala cu o declarație de război economic.

În timp ce insista că SUA nu doreau să se "decupleze" de China și că o "separare totală" a celor două economii ar fi "dezastruoasă", Yellen a precizat că "securitatea națională" era un domeniu în care SUA "nu va face compromisuri", la fel ca și respectul pentru "drepturile omului", a căror invocare ipocrită a devenit o componentă ideologică cheie a militarismului american în continuă expansiune. Securitatea națională a fost invocată pentru a impune o serie de interdicții tehnologice radicale menite să paralizeze dezvoltarea Chinei în acest domeniu crucial. Întrucât aproape toate progresele tehnologice au potențiale aplicații militare, interdicțiile sunt în continuă expansiune.

În ajunul vizitei, Wall Street Journal (WSJ) a relatat că "potrivit unor persoane familiare cu situația" - de obicei un eufemism pentru o scurgere de informații guvernamentale - administrația Biden se pregătea "să restricționeze accesul companiilor chineze la serviciile de cloud computing". Noua regulă, dacă va fi adoptată, ar impune companiilor precum Amazon și Microsoft să obțină aprobarea guvernului înainte de a furniza clienților chinezi servicii de cloud computing care utilizează cipuri avansate de inteligență artificială.

În articol se precizează că restricțiile propuse sunt menite să închidă o lacună, identificată de analiștii de securitate națională, prin care companiile chineze de inteligență artificială au putut, potențial, să ocolească controalele actuale la export prin utilizarea acestor servicii. Departamentul Comerțului ar urma să anunțe acțiunea planificată ca parte a politicii de control al exporturilor pusă în aplicare de guvern în octombrie anul trecut. Strategia economică de bază a SUA a fost descrisă într-un alt articol din WSJ care anunța vizita lui Yellen.

"Administrația Biden", se arată în articol, "pregătește de luni de zile un ordin executiv menit să reducă anumite investiții americane în sectoarele tehnologice chinezești percepute ca riscuri pentru securitatea națională. De asemenea, are în vedere impunerea unor restricții suplimentare la exportul de semiconductori către China, o măsură menită să reducă capacitatea Beijingului de a dezvolta inteligența artificială avansată. Yellen a cerut în mod repetat multinaționalelor să își mute lanțurile de aprovizionare din China, iar Congresul a creat noi subvenții pentru a le încuraja să facă acest lucru".

Unul dintre obiectivele vizitei este de a contracara măsurile chinezești îndreptate împotriva Statelor Unite, care sunt încă dependente de China în multe domenii economice. Potrivit unui oficial al Trezoreriei, citat de Financial Times, Yellen urmează să discute despre o nouă lege antispionaj care oferă Beijingului mai multe puteri pentru a se răzbuna pe măsurile americane și pe cele ale altor țări occidentale. "Suntem îngrijorați de tipul de implicații pe care acest lucru le-ar putea avea pentru toate companiile străine sau... companiile americane în special", a declarat oficialul.

Interzicerea de către China a producătorului american de cipuri Micron ar putea fi, de asemenea, discutată. Obiectivul general al vizitei lui Yellen este clar. Este acela de a dicta Beijingului cu privire la securitatea națională a SUA, dacă nu în public, atunci cel puțin în spatele ușilor închise, încercând în același timp să contracareze pe cât posibil orice măsuri de retorsiune care ar putea avea un impact negativ asupra Statelor Unite.

Nu este vorba de a lua măsuri semnificative pentru a reduce tensiunile. Aceasta este ceea ce a reieșit din acțiunile din trecut. Imediat după vizita lui Blinken, Biden a pus gaz pe foc, descriindu-l pe președintele chinez Xi Jinping drept un "dictator". În timp ce se afla la Beijing, Blinken a făcut acuzații privind spionajul chinezesc de la o bază de informații din Cuba.

Pe frontul economic, totul merge în aceeași direcție. Nu numai că toate sancțiunile și tarifele impuse de Trump au fost menținute, dar au fost adăugate cu regularitate altele noi. Acest lucru este în concordanță cu ideea centrală a analizei de securitate națională a SUA, conform căreia, lăsând la o parte măsurile militare, însăși expansiunea economică a Chinei, în special în domeniul crucial al tehnologiei înalte, reprezintă în sine o amenințare existențială la adresa dominației economice globale a SUA.

Dacă SUA ar dori cu adevărat să reducă tensiunile, ar putea oferi câteva concesii ca ramură de măslin. Dar chiar și cele mai minime gesturi în această direcție au fost respinse. Anul trecut, Yellen a sugerat că relaxarea anumitor tarife vamale, impuse pentru bunuri chinezești în valoare de 350 de miliarde de dolari, ar putea contribui la reducerea presiunilor inflaționiste în SUA, o cerere obișnuită din partea Chinei. Măsuri care nu pot fi considerate ca având o legătură directă cu "securitatea națională", chiar și după cele mai imaginative standarde. Dar orice relaxare a fost aproape exclusă în luna mai, când Yellen a declarat într-un interviu: "Sentimentul meu este că sentimentul general în guvern este că nu este adecvat să reducem tarifele". Yellen nu merge la Beijing pentru a negocia, ci pentru a dicta obiectivele guvernului său.