Adevăratele planuri ale lui Donald Trump pentru România. Expert în securitate: „Acest lucru mă sperie"

Donald Trump a fost învestit, luni, 20 ianuarie, în al doilea mandat de președinte la Casa Albă. Experții consultați de „Adevărul" au vorbit despre ce înseamnă acest lucru pentru România și pentru Uniunea Europeană.

Privit cu reticență în cele mai multe țări din Uniunea Europeană, Donald Trump a câștigat de o manieră categorică alegerile din SUA și este gata pentru noul mandat. Până acum, indiferent dacă în SUA s-au aflat la putere democrații lui Joe Biden sau republicanii lui Trump, implicarea americanilor în România, incusiv în sudul flancului estic al NATO, a fost evident una mai redusă decât cea avută în nordul flancului.

În același timp, deși relațiile româno-americane sunt excelente, ele rămân mult sub potențial. Un exemplu ar fi Polonia, cea mai importantă țară din nordul flancului estic NATO. Dovadă, ultimii trei președinți ai SUA au au vizitat Polonia de mai multe ori, dar niciodată România. „Adevărul" a încercat să afle de la politologii Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford și Olga Chiriac, de la Universitatea Tampa din Florida (SUA) și de la expertul în securitate Hari Bucur Marcu ce ne-ar putea aștepta în al doilea mandat al lui Trump. Din start, toți trei sunt de acord că relațiile bilaterale româno-americane sunt la cel mai înalt nivel din istoria lor, însă fiecare dintre ei consideră că România nu știe încă să puncteze suficient și să-i convingă cu adevărat pe aliații noștri de peste Atlantic de importanța strategică a României.

Există toate argumentele ca sub Trump americanii să reușească mult mai mult decât au făcut-o sub Biden, spune expertul în securitate. Aici, Hari Bucur Marcu amintește retragerea a SUA din Afganistan, decisă de Trump, dar pusă în aplicare catastrofal de Biden. Și tot aici poate fi trecută izbucnirea războiului din Ucraina, dar și a situația încordată și războiul din Orientul Mijlociu.

Nu în ultimul rând, China și Rusia s-au apropiat în timpul mandatului lui Biden, fără ca americanii să găsească soluții să o împiedice sau măcar o tempereze. Astfel, a fost marcată o premieră, la peste 5 decenii de când fostul președinte Richard Nixon adera la ideile lui Henry Kissinger și decidea să apropie SUA de China, pentru a preveni în primul rând o alianță sino-rusă. Tot efortul depus de administrațiile care i-au urmat, fie ele republicane sau democrate, a fost dat uitării de Biden, care nu a reușit să prevină alianța dintre China și Rusia.

Analistul militar Hari Bucur Marcu, omul care a participat la modernizarea Armatei Române și a contribuit la integrarea sa în NATO este optimist. În opinia sa, administrația Trump 2 va continua politica din primul mandat, dar și pe cea a lui Joe Biden. O va face însă cu mai multă eficiență, consideră el.

„Trump are o legitimitate cum rar s-a întâmplat să aibă un alt președinte când preia funcția. Acum, întrebarea este dacă el, ca președinte, va plăti polițele ce s-au adunat, și față de presa afiliată democraților și democraților. Și altora care i-au servit pe democrați. Ne amintim că în primul mandat, inclusiv rețelele sociale, că a fost vorba de Facebook, Twitter, Tik Tok sau Instagram, toate i-au fost ostile și ne amintim că pe unele dintre ele a primit chiar interdicție. A avut parte de un tratament ostil, iar toată lumea se întreabă dacă va plăti polițe. Ei bine, eu nu cred că va face acest lucru", spune Hari Bucur Marcu.

Există multe voci care susțin că Donald Trump este un pericol pentru democrație și pentru NATO. Hari Bucur Marcu nu împărtășește această idee și consideră că Trump va fi un președinte echilibrat.

„Eu am spus în primul mandat foarte clar că Trump nu este anti-NATO, nu vrea desființarea NATO, nu vrea să abandoneze securitatea europeană în mâinile Rusiei și așa mai departe. Și s-a dovedit că am avut dreptate. Deși el, ca vorbe, e cu totul altfel. Lăsând la o parte stilul său, apreciez că deciziile sale au fost întotdeauna corecte", mai spune expertul.

Despre faptul că Statele Unite ale Americii vor rămâne fidele politicii externe din ultimii ani vorbește Olga Chiriac, de la Universitatea Tampa din Florida (SUA), fostă coordonatoare a proiectelor academice ale Centrului de Studii NATO și Diviziei Multinațională NATO SE. Experta americană de origine română este convinsă că Donald Trump nu va abandona Europa și nu vor lăsa Ucraina la discreția Rusiei.

„La noi în America există o tradiție, politica externă rămâne aceeași, cel puțin direcțiile sale principale. Așa și cu Trump. Sigur că unele lucruri se vor schimba, nu și politica SUA. Se vor schimba pe ici pe colo modalitățile prin care SUA vor căuta să-și atingă obiectivele, dar nu și obiectivele. În ce privește România, Trump nu și-a schimbat planurile. Ne consideră aliați și nu are nimic împotriva noastră. România face parte din planurile Americii dinainte de Trump, va face parte și în timpul său, dar și după, pentru că suntem aliați. Iar SUA vor continua să fie dispuse să ne ajute", spune Olga Chiriac.

Cel mai important, în raport cu România, SUA vor continua exact aceeași politică, spune Hari Bucur Marcu, iar Bucureștiul nu are motive să se teamă. Există însă un lucru negativ, spune expertul.

„Primul și cel mai important dintre toate lucrurile care ar fi de spus este că politica externă și de securitate americană nu este partidică. Adică aceeași politică pe care a avut-o Bideno va avea și Trump. Doar că Trump e mult mai eficient. Ați văzut de altfel și în problema ostaticilor din Orientul Mijlociu, da? Trump a promis că va rezolva încă înainte de a fi învestit și s-a ținut de cuvânt, am avut acordul Israel - Hamas", explică el.

La rândul său, Corneliu Bjola vorbește despre faptul că SUA nu vor abandona Ucraina. În schimb, Trump a transmis deja un mesaj tranșant europenilor, cerându-le să aloce 5% din PIB pentru apărare. Un mesaj asemănător a transmis și Mark Rutte, secretarul general al NATO, care a vorbit însă de un procent ceva mai mic, 3,5%.

„Cred că Statele Unite și administrația nouă vor rămâne angajate în continuare în Ucraina. Va cere în schimb europenilor să participe mai mult. Deja a și cerut, a dat un semnal clar. Acesta este miezul acestor discuții care au loc în momentul de față în alianță. De fapt, Orientul Mijlociu și-a schimbat deja puțin dinamica, inclusiv în Siria. Rămâne de văzut în ce direcție vor evolua lucrurile, dar deocamdată primele semne par, să spunem, pozitive", spune Bjola.

Hari Bucur Marcu nu crede că România, care s-a apropiat mult de administrația Biden, va avea de suferit din acest motiv și nu riscă niciun fel de represalii. În schimb, are de pierdut din cauza politicii sale apatice.

„Să luăm exemplele Poloniei și a Ungariei. Ambele au avut relații bune cu Trump, în special premierul ungar Orban. Dar asta nu înseamnă că Trump va fi doar cu aceste țări și că pe celelalte le va abandona. Sigur că el e prieten cu Orban și cu alții, dar nu se vede niciodată când vine vorba de politică. Pentru că el e tranzacționar. Când vine vorba de politică, deși Trump are stilul acesta de a fi prietenos cu toată lumea, de a lăuda pe toată lumea și folosește hiperbole foarte mult, în realitate știe să fie pragmatic. E ca în afaceri. Iar când e vorba să încheie o afacere, ca să spun așa, categoric se va uita să fie cât mai bine pentru America, dar să fie bine și pentru ceilalți. Asta nu înseamnă că nu e foarte important să fim acolo, să avem relații bune. Sau cum e cazul României, de exemplu, să aibă un canal de comunicare la Casa Albă, poate chiar cu președintele", adaugă Hari Bucur Marcu.

Vestea proastă este că România nu are în acest moment un canal serios de comunicare cu președintele Trump. Problema e cu atât mai mare cu cât SUA e cel mai important aliat și principala forță a NATO.

Marea problemă a României
„În tot cazul este obligatoriu să avem relații cu Trump și cu oamenii lui. Altfel, fără acest canal de comunicare directă, percepțiile la Casa Albă despre România s-ar putea să fie încețoșate. Nu zic neapărat neconforme, dar încețoșate. Adică să fie o ceață, da", avertizează expertul în securitate.

El dă aici ca exemplu felul în care apropiați de-ai lui Donald Trump au reacționat atunci când în România au anulat anulate alegerile parlamentare. România a pierdut o bună șansă de a găsi un culoar și de a comunica mai bine cu noua administrație americană, iar autoritățile române au fost incapabile să explice ce s-a întâmplat în cazul alegerilor anulate.

„Ați văzut ce s-a întâmplat în momentul în care Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale. Reacțiile din tabăra Trump au fost mixte, așa, de tip „O, Doamne, cum se întâmplă chestii de genul ăsta?" Nu au înțeles bine ce se întâmplă, ce e cu România. Să nu uităm nici reacția lui Musk, care are ambiții din astea de a încuraja anumite mișcării externe și, bineînțeles, el face o politică a lui, nu neapărat o politică a statului american. În momentul în care nu apare în discursul lor și România, va trebui să ne ducem frumos în fața ăstora și să învețe să comunice așa cum trebuie. Pentru că s-a pierdut o bună oportunitate prin această pasivitate", mai spune Hari Bucur Marcu.

Și Olga Chiriac se arată îngrijorată de faptul că autoritățile române rămân pasive și nu au o strategie, mai ales acum, într-un ceas al schimbărilor.

„Acest lucru mă sperie cu adevărat! Asta îmi dă de gândit și mă îngrijorează. Într-un moment atât de important România nu are reacție. Pentru că România are o poziție geostrategică importantă, dar nu știe deloc să profite de acest lucru. Practic, pare că nu există o strategie, e greu de imaginat așa ceva. Și e păcat. Orice schimbare aduce oportunități noi, dar pare că nu și pentru România, care pur și simplu nu reușește să vină cu o strategie coerentă", adaugă Olga Chiriac.

Donald Trump nu va schimba foarte multe, crede Corneliu Bjola. Va negocia însă la sânge cu europenii.

„Ce mi s-a părut în acest context singurul semnal interesant, aș spune, este că administația Trump semnalizează că europenii ar trebui să-și mărească implicarea în Ucraina și în alianță. Nu știu dacă se va face la 5% din PIB, cred mai degrabă că acesta este stilul de negociere a lui Trump. Probabil, el zice 5% ca să se asigure că vor fi măcar 3%-3,5% din PIB date apărării de fiecare țară NATO. Va cere europenilor să contribuie mai mult, dar va oferi sprijinul necesar eventual pentru a ține Rusia afară din joc. Aș mai spune că pe de altă parte avem și această situație pe care Trump o menționază de câteva ori cu tarifele. Și ar mai fi vorba de tarifele pe care se pare că le va impune Uniunii Europene, multe dintre ele valabile și în perioada Biden. Rămâne de văzut cum va negocia cu Uniunea Europeană", adaugă expertul de la Oxford.

Și el se arată pesimist în ce privește România. Bucureștiul pare să nu fi înțeles mesajul lui Trump, mai spune el. În acest sens, întâlnirea de la Bruxelles convocată de Rutte, de la care România a absentat, dă o notă extrem de proastă autorităților de la București.

„Vorbim de niște discuții la care România, din voință proprie, decide să nu participe. Iarăși, declarația domnului Ciolacu m-a frapat. Pentru că nu a vorbit nimic despre aceste eforturi comune europene, ci a preferat să se pitească după poziția domnului Trump. Este un semnal învijorător, care nu anunță o politică externă corespunzătoare pentru acest moment și care s-ar putea să ne creeze probleme mai departe. De asemenea, în discursul său, domnul Ciolacu s-a referit prea puțin la problema războiului hibrid cu Rusia. Chiar în programul de guvernare, această problemă este undeva mutată ca declarație de intenție la capitolul de Ministerul Apărării Naționale, care este mai mult lozincat", încheie Corneliu Bjola.