The Guardian susţine că Putin pregăteşte Rusia pentru un "război veşnic" cu Occidentul

Într-o seară de la sfârşitul lunii decembrie, în timp ce locuitorii Moscovei se plimbau pe străzile luminate ale oraşului în aşteptarea sărbătorilor de sfârşit de an, un grup de vechi prieteni s-au adunat la cină în apartamentul unui oficial de stat cu rang înalt.

Unii dintre invitaţii prezenţi, printre care se numărau membri ai elitei culturale şi politice a Rusiei, au închinat pentru un nou an şi şi-au exprimat speranţa de pace şi de revenire la normalitate. Doar că la un moment dat, toastul rostit de un cunoscut reprezentant al Kremlinului a spulberat toate aceste speranţe, relatează The Guardian.

Pe măsură ce petrecerea a continuat, un bărbat care nu are nevoie de prea multe prezentări s-a ridicat pentru a ţine un toast, cu paharul în mână. "Bănuiesc că vă aşteptaţi să spun ceva", a spus Dmitri Peskov, credinciosul purtător de cuvânt al lui Vladimir Putin. "Lucrurile vor deveni mult mai dificile. Va dura foarte, foarte mult timp", a continuat Peskov, potrivit uneia dintre cele două persoane care au povestit pentru The Guardian, sub condiţia anonimatului, ce s-a spus la respectiva sindrofie.

Toastul lui Peksov a posomorât atmosfera, în condiţiile în care mulţi dintre invitaţi au declarat în privat că se opun războiului din Ucraina. "A fost neplăcut să îi ascultăm discursul. Era clar că avertiza că războiul va rămâne cu noi şi că ar trebui să ne pregătim pentru un drum lung", a declarat unul dintre invitaţii cu care a stat de vorbă The Guardian.

După mai bine de un an de la o invazie care, conform planurilor iniţiale, ar fi trebuit să dureze câteva săptămâni, Vladimir Putin şi-a schimbat discursul şi pregăteşte societatea pentru un război cu Occidentul, un conflict de natură să dureze mulţi ani. Vorbind recent în faţa muncitorilor de la o fabrică aeronautică din regiunea Buriatia, Putin a prezentat încă o dată războiul ca pe o bătălie existenţială pentru supravieţuirea Rusiei, menţionează The Guardian.

Discursul rostit la fabrica din Siberia a urmat un model de naraţiuni recente, în care liderul rus a trecut din ce în ce mai mult la discutarea a ceea ce observatorii au numit un "război pentru totdeauna" cu Occidentul, remarcă analistul politic Maxim Trudolyubov de la Centrul Wilson.

"Putin a încetat practic să mai vorbească despre orice scop concret al războiului. El nu propune nici o viziune despre cum ar putea arăta o viitoare victorie. Războiul nu are un început clar şi nici un sfârşit previzibil", consideră Trudolyubov, citat de The Guardian.

În timpul discursului despre "starea naţiunii" din 21 februarie, liderul rus a repetat unele dintre numeroasele nemulţumiri pe care le are faţă de Occident, subliniind că Moscova luptă pentru supravieţuirea naţională şi că va învinge în cele din urmă. Mesajul subtil către popor, potrivit lui Trudolyubov, este că războiul din Ucraina nu se va încheia prea curând şi că ruşii trebuie să înveţe să trăiască cu el.

Şi un diplomat occidental de la Moscova este de părere că mesajul lui Putin transmis prin discursul de la 21 februarie pregăteşte publicul rus pentru "războiul care nu se termină niciodată". Diplomatul spune că nu este clar dacă Putin ar putea accepta o înfrângere în acest conflict, deoarece pare că Putin nu "înţelege cum să piardă". De aceea, liderul de la Kremlin nu pare să se răzgândească asupra conflictului, în ciuda pierderilor grele şi a eşecurilor din ultimul an. Diplomatul, mai scrie The Guardian, reaminteşte că preşedintele rus a fost agent KGB, iar aceştia au fost antrenaţi să continue întotdeauna să-şi urmărească obiectivele decât să le reevalueze.

Alţii au remarcat că liderul rus, care, potrivit serviciilor de informaţii occidentale, ia personal decizii operaţionale şi tactice în Ucraina, a încetat să mai discute situaţia de pe frontul din Ucraina în comentariile sale publice, notează The Guardian. Potrivit unui studiu care a analizat discursurile lui Putin, realizat de agenţia de presă rusă Verstka, Putin a menţionat ultima dată luptele din Ucraina la 15 ianuarie, afirmând că dinamica armatei sale este "pozitivă".

Aceste omisiuni reflectă acceptarea neliniştită a Kremlinului că nu este capabil să schimbe cursul războiului pe câmpul de luptă, susţine Vladimir Gelman, profesor de politică rusă la Universitatea din Helsinki.

"Este mai uşor să nu vorbeşti despre eforturile de război atunci când armata ta nu face niciun progres", subliniază Gelman. "Dar reducerea eforturilor nu este o opţiune pentru Putin; asta ar însemna să se recunoască învins", arată profesorul.

Iniţial, liderii Rusiei se aşteptau ca invazia să dureze doar câteva săptămâni înainte de a-şi declara victoria, potrivit planurilor interceptate de serviciile secrete occidentale la începutul războiului. De-a lungul iernii, analiştii militari occidentali şi oficialii ucraineni au avertizat în mod repetat că Rusia, după ce a recrutat 300.000 de oameni în toamna anului trecut, va organiza un nou atac major. Dar ofensiva Moscovei din estul Ucrainei, care a început în februarie, a adus ţării câştiguri minime cu costuri uriaşe. Oficialii occidentali au estimat că sunt până la 200.000 de morţi şi răniţi de partea rusă.

"Rusia pur şi simplu nu are capacităţile ofensive pentru o ofensivă majoră", consideră expertul militar american Rob Lee. Potrivit acestuia, mai puţin de 10% din armata rusă din Ucraina este capabilă de operaţiuni ofensive, majoritatea trupelor sale fiind în prezent recruţi cu pregătire militară limitată. "Forţele lor pot obţine încet-încet câteva victorii de uzură, dar nu au capacitatea de a străpunge liniile defensive ucrainene într-un mod care ar schimba cursul războiului", arată expertul.

Pentru a spori perspectivele pe termen lung ale armatei, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a propus creşterea forţelor armate de la 1,15 milioane personal combatant la 1,5 milioane.

"Vedem că armata Rusiei se pregăteşte pentru un război de lungă durată. Putin mizează pe faptul că resursele ţării sale le vor depăşi pe cele ale Ucrainei, pe măsură ce Occidentul se plictiseşte să ajute Kievul", atrage atenţia Rob Lee.

În ciuda eşecurilor pe câmpul de luptă din Ucraina, Kremlinul a înăbuşit acasă orice potenţială reacţie împotriva războiului, zdrobind ceea ce mai rămăsese din societatea civilă rusă. "Mulţi din ţară au acceptat acum pe deplin faptul că acest război nu va dispărea şi cred că trebuie să înveţe să trăiască în condiţiile acestei realităţi", spune Andrei Kolesnikov, cercetător senior la Carnegie Endowment, care a studiat atitudinile publice faţă de război încă de la începutul acestuia.

Kolesnikov consideră că abilitatea şi dorinţa populaţiei de a se adapta la noua realitate s-a dovedit a fi mult mai puternică decât se aşteptau mulţi observatori. Atunci când Putin a ordonat, în septembrie, campania de mobilizare parţială a 300.000 de recruţi, sociologii au observat o creştere record a fricii şi anxietăţii, bărbaţii fiind îngrijoraţi că vor merge la luptă, iar mamele şi soţiile erau îngrijorate pentru soţii, taţii şi fiii lor. Cu toate acestea, în câteva luni, teama a scăzut, potrivit lui Kolesnikov.

"Campania de propagandă a avut succes în ciuda ezitării iniţiale a oamenilor", a declarat o sursă apropiată managerilor media ai Kremlinului, referindu-se la primele proteste anti-război, care au dus la peste 15.000 de arestări în întreaga ţară în primele săptămâni după invazie. "Guvernul a reuşit să reunească oamenii în jurul drapelului. Modul în care a fost încadrat conflictul i-a ajutat pe oameni să îl accepte", a adăugat această sursă într-o discuţie cu The Guardian.

Întreaga putere a statului a fost desfăşurată pentru a răspândi şi a impune mesajul că războiul este necesar pentru identitatea şi supravieţuirea Rusiei. Televiziunea naţională a trecut de la difuzarea de divertisment uşor la difuzarea de talk-show-uri politice agresive.

Între timp, şcolile au fost instruite să adauge pregătire militară de bază şi lecţii "patriotice" care au ca scop justificarea războiului din Ucraina. Retorica de stat, inclusiv apelurile lui Putin de a scăpa de "gunoaie şi trădători", au dus la un val de denunţuri ale ruşilor obişnuiţi împotriva colegilor şi chiar a prietenilor lor.

"Ţara a înnebunit", a declarat Aleksei, un fost profesor de istorie la o şcoală de elită din afara Moscovei, care a demisionat recent după un dezacord cu conducerea instituţiei cu privire la noua programă "patriotică". "A trebuit să nu mai vorbesc cu colegii şi prietenii. Trăim în realităţi diferite", a mărturisit profesorul.

Dar în timp ce sute de mii de ruşi au fost reduşi la tăcere sau au fugit din ţară, un grup vocal de susţinători ai războiului a îmbrăţişat noua direcţie a ţării. Şi aceştia au remarcat costurile tot mai mari ale conflictului, dar solicită o mai mare implicare a publicului, prezentând în acelaşi timp tot mai mult războiul ca pe o bătălie globală cu Europa şi SUA.

La mijlocul lunii martie, la un eveniment de lansare la Moscova a "Mişcării Internaţionale a Rusofililor", un grup susţinut de Ministerul de Externe al Rusiei şi puternic populat de activişti europeni marginali şi teoreticieni ai conspiraţiei, mesajul a fost unul extrem de dur. "Nu asistăm doar la neonazism, ci la nazism direct, care acoperă din ce în ce mai multe ţări europene", a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de externe.

Konstantin Malofeev, un oligarh conservator care a fost sancţionat de SUA în 2014 pentru că "a ameninţat Ucraina şi a oferit sprijin financiar regiunii separatiste Doneţk", a declarat la acelaşi eveniment: "Nu am mai văzut o astfel de ură de când soldaţii ruşi au pus capăt războiului prin victoria de la Berlin. Noi am oprit acel război şi acum noi, învingătorii, ne confruntăm din nou cu faptul că s-a ridicat un iad împotriva noastră".

Cu toate acestea, au existat puţine aluzii directe la situaţia de pe frontul din Ucraina, iar în marja conferinţei, unii au vorbit despre progresul dificil al Rusiei şi despre costurile războiului, notează The Guardian.

"Nu toată lumea din această ţară înţelege încă cât va trebui să plătim pentru a câştiga acest război", a declarat celebrul ultranaţionalist rus Aleksandr Dughin. "Oamenii din ţara noastră trebuie să plătească cu viaţa lor pentru dragostea lor pentru Rusia. Este ceva serios şi nu am fost pregătiţi pentru asta", spune filosoful a cărui fiică, Daria Dughina, a fost ucisă anul trecut într-un atentat cu maşină-capcană care este posibil să-l fi vizat pe el.

Putin a vorbit de mai multe ori despre atacul asupra Dughinei, iar numele ei era scris pe un document de informare aflat în faţa lui Putin în timpul unei reuniuni recente a Consiliului de Securitate rus, după cum a arătat un videoclip încărcat chiar de Kremlin.

"Nu cred că oamenii din această ţară înţeleg pe deplin ce se întâmplă după un an", a adăugat Aleksandr Dughin. "Bineînţeles că există un sprijin deplin din partea preşedintelui, dar nu a intrat pe deplin în inimile şi sufletele tuturor oamenilor noştri, unii oameni s-au trezit, alţii nu. În ciuda anului de război, totul merge foarte încet", spune Dughin.