The Guardian: „Aceste sancţiuni jalnice nu-l vor răni pe Putin". Ce l-ar putea opri pe liderul de la Kremlin?

Mulţi experţi citaţi atât de presa europeană, cât şi de cea din SUA estimează însă că noile sancţiuni occidentale nu vor avea un efect imediat asupra regimului lui Putin.

UE a aprobat „în unanimitate" un „pachet de sancţiuni" împotriva Rusiei, care îi vizează în special parlamentarii ruşi. Bruxelles-ul a propus, de asemenea, interzicerea accesului autorităţilor ruse pe pieţele şi serviciile financiare europene. Tot aşa, Uniunea Europeană este pe cale de a-şi activa structurile de reacţie rapidă la atacuri cibernetice, pentru a ajuta Ucraina să facă faţă atacurilor ruseşti." Toate acestea, în paralel cu sancţiunile suplimentare anunţate şi de Joe Biden, detaliate de către Washington Post. Mulţi experţi citaţi atât de presa europeană, cât şi de cea din SUA estimează însă că noile sancţiuni occidentale nu vor avea un efect imediat asupra regimului lui Putin.

The Times consideră că „sancţiunile bancare nu vor lovi, probabil, foarte tare"​. „Acestea nu sunt sancţiuni semnificative. Ele sunt strictul minim din ceea ce ar fi trebuit să facem în urmă cu săptămâni, când Putin a anunţat pentru prima dată că nu respectă integritatea teritorială a Ucrainei. Nu sunt un răspuns adecvat la recunoaşterea independenţei pentru Doneţk şi Lugansk şi trimiterea de trupe. Nu mă îndoiesc că Putin râde în drum spre reşedinţa lui. De altfel a spus asta ieri chiar fostul premier şi fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev", scrie The Guardian.

Portalul european Politico avertizează însă că UE se poate confrunta cu un „coşmar al sancţiunilor" în care poate ajunge să „finanţeze maşinăria de război a Kremlinului" prin achiziţii de hidrocarburi din Rusia. Fiindcă „poziţia UE e neclară" în privinţa limitării veniturilor din hidrocarburi, care asigură peste o treime din bugetul Rusiei. În SUA, cotidianul The Wall Street Journal scrie că „Rusia a preluat iniţiativa diplomatică şi militară în Europa, iar Vestul e deocamdată neputincios". Totuşi, Occidentul a reuşit să adopte „ceva ce aduce a poziţie unită".

Wall Street Journal constată că „Moscova a căutat să-şi diversifice portofoliul comercial pentru a fi mai puţin dependentă de UE pentru veniturile sale din export". În vreme ce Uniunea Europeană „rămâne cel mai mare partener comercial al său până în prezent, Rusia a urmărit, de asemenea, să-şi extindă legăturile cu Beijingul prin deschiderea unui important gazoduct către China în 2019", aminteşte cotidianul financiar. Sancţiunile „​light"​ numeşte La Repubblica, coregrafia şi echilibristica diplomatică de care dă dovadă UE faţă de Rusia.

Vladimir Putin a avut suficient timp să ia măsuri pentru ca sancţiuni de genul celor anunţate ieri de Occident să aibă un efect cât mai limitat asupra economiei ţării şi intereselor celor apropiaţi lui, scrie The New York Times. „E important ca în viitor să creştem gradul de suveranitate al economiei noastre", a spus Vladimir Putin săptămâna trecută, când a anunţat că ţara este acum mult mai pregătită pentru a se descurca în faţa „sancţiunilor nelegitime". Chiar şi oligarhii, subliniază analiza The New York Times, ca urmare a rolului lor în companiile de stat, „ar putea beneficia, de fapt, de o economie mai izolată".

Şi The Washington Post remarcă că, potrivit experţilor, valul iniţial de sancţiuni anunţate ieri de Uniunea Europeană e puţin probabil să modifice calculele lui Vladimir Putin pe termen scurt. Iar Rusia a avertizat deja că sancţiunile SUA vor lovi în economia americană. Concluzia experţilor consultaţi de publicaţie este că acest prim pachet de sancţiuni nu este suficient pentru a influenţa cu adevărat deciziile lui Vladimir Putin.

Ministrul leton de externe a explicat pentru BBC cum vor funcţiona sancţiunile: „nu pot împiedica Rusia să invadeze Ucraina, dar pe termen lung, mai ales cele legate de transferuri de tehnologie şi sectorul financiar, vor încetini dezvoltarea Rusiei şi astfel se va repeta într-o măsură experienţa URSS. La un moment dat URSS pur şi simplu s-a prăbuşit".

Lista sancţiunilor aplicate Rusiei de Uniunea Europeană

Uniunea Europeană şi Marea Britanie au anunţat primele sancţiuni împotriva Rusiei după ce Vladimir Putin a semnat pentru independenţa regiunilor separatiste şi a trimis trupe în estul Ucrainei.
Măsurile vizate de UE vizează instituţii şi persoane asociate agresiunii ruse împotriva Ucrainei, printre care şi membrii Dumei de Stat (camera inferioară a legislativului).

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a transmis că sancţiunile vor „răni rău" Rusia. Borrell a mai adăugat că Uniunea Europeană pregăteşte şi multe sancţiuni împotriva Rusiei, dar nu renunţă la dialog cu statul rus.

Uniunea Europeană a anunţat o listă de sancţiuni ce vizează trei categorii de indivizi şi instituţii din Rusia:

-Sancţionarea membrilor Dumei de Stat care au votat pentru independenţa Republicilor Populare Doneţk şi Luhansk.

-Limitarea accesului Rusiei la pieţele şi serviciile de capital şi financiare ale UE.

-Sancţionarea a 27 de indivizi şi entităţi legale cu rol în sfidarea suveranităţii teritoriale a Ucrainei.

Pachetul de sancţiuni anunţat de UE a fost votat, la finele mai multor ore de negocieri, de cei 27 de miniştri de externe ai statelor membre.

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, anunţa să suspendă, cel puţin deocamdată, procesul de certificare a conductei Nord Stream 2. „Trebuie să reevaluăm situaţia, în special în privinţa Nord Stream 2", a spus acesta potrivit Reuters.

Lista sancţiunilor aplicate de Marea Britanie

Prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, a anunţat că Marea Britanie va sancţiona cinci bănci din Rusia:

-Banca Rossia.

-IS Bank.

-General Bank.

-Promsviazbank.

-Banca Marea Neagră.

Johnson a sancţionat, de asemenea, trei ruşi, ce ar avea conexiuni financiare cu Occidentul: Gennadiy Timchenko, Boris Rotenberg şi Igor Rotenberg.

„Bunurile pe care aceştia le deţin în Regatul Unit vor fi îngheţate, persoanelor în cauză li se va interzice să călătorească aici şi le vom interzice tuturor persoanelor şi entităţilor din Regatul Unit să aibă vreo relaţie cu ele", a spus Johnson.

Lista sancţiunilor americane

Preşedintele american a anunţat patru serii de sancţiuni principale îndreptate împotriva Rusiei:

-Blocarea activităţilor băncii VEB şi a Băncii Militare Ruse;

-Blocarea accesului Rusiei la sursele de finanţare venite din Vest;

-Sancţiuni împotriva elitelor din Rusia;

-Blocarea gazoductului Nord Stream 2.

Preşedintele american a anunţat că lista de sancţiuni nu se opreşte aici, aceasta incluzând sancţiuni suplimentare dacă Rusia decide să continue operaţiunile militare din Ucraina.

Efectele asupra economiei globale

Gestionarea sancţiunilor impuse de Occident nu are de-a face doar cu o dozare strategică a variantelor avute la dispoziţie. Sancţiunile pot avea efect în lanţ, avertizează experţii. Este motivul pentru care, precizează Reuters, Joe Biden a insistat că are grijă ca sancţiunile impuse Rusiei să nu lovească economia americană.

„Uşor de zis, greu de făcut, în condiţiile în care Rusia este printre principalii exportatori globali de gaze, petrol, cupru, aluminiu şi paladiu, printre altele."

De altfel, petrolul a ajuns deja la cel mai mare preţ din ultimii opt ani, iar Moscova ştie că are pârghii globale la dispoziţie. China este acum principala destinaţie de export a Rusiei, în timp ce Beijingul rămâne principalul furnizor al Federaţiei Ruse.

În privinţa gazelor, punctul sensibil al Uniunii Europene, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, acum vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat, marţi, că Europa se va trezi în faţă unei „noi lumi". O lume în care va plăti 2.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze naturale, scrie Tass.