Serviciile de informații occidentale și ucrainene au revizuit: Rusia ar putea fi capabilă să susțină 9 luni de atacuri masive cu rachete împotriva Ucrainei

Rusia ar putea fi capabilă să lanseze atacuri masive repetate cu rachete împotriva Ucrainei timp de până la nouă luni, a declarat vineri șefa Serviciului de informații al Estoniei, Margo Grosberg, potrivit Kyiv Independent.

Potrivit lui Grosberg, Rusia mai are încă 830-1.250 de rachete de înaltă precizie din stocul de 2.500 de rachete pe care îl avea înainte de invazia la scară largă. În plus, Rusia a continuat să producă rachete pe toată durata invaziei, în ciuda sancțiunilor internaționale care interzic exporturile de componente tehnice necesare producției.

Grosberg a declarat că, în cele mai optimiste estimări ale serviciilor secrete estoniene, Rusia ar putea continua să atace masiv Ucraina cu rachete timp de încă 3-4 luni. În cele mai pesimiste estimări, atacurile repetate pot continua timp de 6-9 luni.

Rusia lansează atacuri coordonate de rachete pe scară largă, vizând infrastructura critică din Ucraina, începând cu 10 octombrie. Trăgând zeci de rachete odată, Rusia a efectuat mai mult de 10 astfel de atacuri până la sfârșitul lunii ianuarie.

Această campanie a ucis zeci de civili și a afectat grav sistemul energetic al Ucrainei, ceea ce a dus la întreruperi de energie electrică, apă și încălzire.

În cel mai recent atac masiv împotriva Ucrainei, la 26 ianuarie, Rusia a lansat 55 de rachete cu avioane și de pe nave staționate în Marea Neagră, potrivit lui Valerii Zalujni, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene. Apărarea aeriană a Ucrainei a doborât 47 dintre ele, a raportat Zalujni.

Rusia a recunoscut că infrastructura energetică a Ucrainei se numără printre țintele sale principale. Conform Convențiilor de la Geneva, țintirea infrastructurii publice vitale constituie o crimă de război.

Putin: Rusia produce rachete antiaeriene cât restul lumii la un loc

Rusia produce rachete antiaeriene cât restul lumii la un loc, a susținut președintele Vladimir Putin, reacționând la relatările privind lipsa de muniţie a armatei ruse, conform agenției de presă EFE.

În ceea ce priveşte apărarea antiaeriană de diferite clase, producţia rusă este comparabilă cu producţia mondială", a afirmat Putin în cursul unei întâlniri la Kremlin cu Viaceslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod, situată la frontiera cu Ucraina, care a fost vizată de cele mai multe atacuri de la începutul invaziei ruse, în urmă cu 11 luni.

Ce susțineau ucrainenii

Rusia are „suficiente" stocuri de rachete pentru încă trei-patru atacuri de amploare asupra Ucrainei, dar apoi va rămâne „complet fără rachete", declara în decembrie, anul trecut, secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Oleksii Danilov, într-un interviu pentru Ukrainska Pravda, citat de The Kyiv Independent.

Rusia are „suficiente" rachete S-300 în arsenalul său pentru a continua să lovească orașele ucrainene, a declarat Danilov pentru Ukrainska Pravda.

Ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov a declarat în noiembrie că Rusia a folosit cea mai mare parte a arsenalului său de rachete de înaltă precizie pentru a ataca Ucraina.

Potrivit datelor furnizate de Reznikov, Moscova mai avea atunci în stoc 119 rachete Iskander, față de 900 înainte de începerea invaziei la scară largă a Ucrainei, și 229 de rachete de croazieră Kalibr, față de 500 la 23 februarie.

Rusia are o gamă largă de rachete de croazieră și balistice pe care le-a folosit pentru a ataca Ucraina, orașele sale, țintele militare și civile, ea începând deja să lanseze rachete asupra Kievului și a celorlalte obiective strategice imediat după ce președintele Vladimir Putin a anunțat că a autorizat o „operațiune militară" în țara vecină.

În ultimii ani forțele militare ale Rusiei s-au concentrat pe dezvoltarea unor capacități de atac cu rachete, ca parte a programului președintelui Vladimir Putin de a face din Rusia din nou un lider mondial în acest domeniu. Însă rachetele ce sunt lansate împotriva Ucrainei în prezent sunt cel mai probabil dezvoltate în anii 1990-2000, unele dintre ele fiind versiuni modernizate ale unor sisteme sovietice.

3M14 Kalibr (SS-N-30A)

Racheta 3M14 Kalibr (denumită de NATO SS-N-30A) este o rachetă de croazieră mare-sol care a devenit un pilon al Marinei Militare a Rusiei în ultimii ani.

Deși de regulă în presă este denumită simplu „Kalibr", SS-N-30A este de fapt doar una dintre rachetele din familia mai mare de arme mare-sol Kalibr, care include racheta anti-navă SS-N-27 („Sizzler") și racheta anti-submarin 91R.

Toate cele 3 rachete Kalibr folosesc același sistem de lansare vertical care devine norma în marina rusă.

Rachetele 3M14 Kalibr pot fi lansate de pe o navă de război sau un submarin și, cu o rază de 1.500-2.500 de kilometri, pot lovi direct Kievul din Marea Neagră.

clasă: rachetă de croazieră mare-sol

9M729 (SSC-8)

SSC-8 „Screwdriver" este o rachetă de croazieră lansată de la sol cu o rază de 2.500 de kilometri. Dezvoltarea sa de către Rusia a determinat Statele Unite să se retragă în 2018 din Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară.

Rusia a demarat dezvoltarea în secret a rachetei SSC-8 la mijlocul anilor 2000 și a făcut primele teste de zbor cu aceasta în 2008. Primul test de lovire a unei ținte a avut loc în 2014 și un al doilea în septembrie 2015.

Comunitatea de informații a Statelor Unite nota în noiembrie 2018:

„Rusia a testat inițial 9M729 o rachetă lansată de la sol la distanțe de peste 500 de kilometri de pe o platformă fixă. Rusia a testat apoi aceeași rachetă la distanțe de sub 500 de kilometri de pe un lansator mobil. Prin alăturarea acestor două teste Rusia a reușit să dezvolte o rachetă care are o rază intermediară interzisă de Tratatul INF și este lansată de pe o platformă mobilă de la sol".

Oficialii americani raportau în februarie 2017 că Rusia a desfășurat două batalioane de rachete SSC-8 la batalionul Kaputsin Yar din sud-vestul Rusiei deși unul dintre ele a fost mutat într-o locație necunoscută. Fiecare batalion include 4 lansatoare și fiecare lansator dispune de în jur de 6 rachete.

Kh-101

Aceasta este o rachetă de croazieră aer-sol de tip stealth care a fost proiectată pentru a eluda sistemele de apărare antiaeriană prin zburarea la altitudini mici, aproape de sol, pentru a evita sistemele radar.

Se crede că precizia sa este destul de ridicată, ea folosind sistemul electronic de navigație prin satelit GLONASS (echivalentul rusesc al GPS) și ghidare de la distanță, având o rază de 2.500-2.800 de kilometri.

Dezvoltarea Kh-101 a început la sfârșitul anilor 1980 și ea a fost accelerată în 1995. Kh-101 a fost testată cu succes pentru prima dată în august 2003 și a intrat în componența forțelor aeriene ruse în 2012.

În ultimii 10 ani Rusia a folosit Kh-101 în timpul mai multor atacuri împotriva unor poziții deținute de Statul Islamic în Siria, ca parte a eforturilor sale de a susține regimul președintelui Bashar al-Assad.

Kh-55 (AS-15 „Kent")

Kh-55 este o rachetă de croazieră aer-sol care a început să fie dezvoltată de Uniunea Sovietică în 1971. Proiectată inițial ca un sistem strategic capabil să poarte un focos nuclear la o distanță de până la 2.500 de kilometri, Kh-55 a fost modificată ulterior în mai multe variante distincte pentru a transporta și focoase convenționale.

Fuzelajul său cilindric este foarte asemănător cu cel al cunoscutelor rachete americane Tomahawk. În ceea ce privește diametrul ele sunt aproape identice.

Denumită de NATO, AS-15 „Kent", racheta rusească folosește sistemul de navigație TERCOM, având o precizie de 25 de metri.

clasă: rachetă de croazieră subsonică

9K720 Iskander (SS-26 „Stone")

Iskander este un sistem mobil de rachete balistice cu rază scurtă ce poate lovi ținte aflate la o distanță de până la 500 de kilometri. Folosind un lansator TEL și vehicule de susținere, sistemul poate lansa și rachete de croazieră.

În 2019 Rusia avea 12 de brigăzi de luptă Iskander-M, fiecare dintre acestea conținând 12 lansatoare și vehiculele de sprijin asociate.

Forțele armate ruse au folosit pentru prima dată rachetele Iskander în invazia Georgiei din 2008. Kremlinul a trimis de asemenea o unitate și în Siria în 2016 dar ea nu a fost folosită.

De asemenea, Rusia a trimis cu regularitate sisteme Iskander în enclava Kaliningrad, de unde pot lovi forțe NATO din Polonia și statele baltice, dar și Finlanda sau Suedia, pe care le-a amenințat vineri cu „consecințe militare grave" dacă vor încerca să se alăture Alianței Nord-Atlantice.

Forțele armate ruse au trimis sisteme Iskander și în Belarus pentru „exercițiile militare" care au servit drept pretext pentru invadarea Ucrainei din nord.