Le Monde: Serviciile de informații occidentale au subevaluat potențialul și arsenalul Rusiei!

Atacurile de la începutul săptămânii asupra orașelor ucrainene au surprins prin amploarea lor și se pune problema dacă Putin va putea desfășura și alte operațiuni de același tip.

Luni, 10 octombrie, Rusia a lansat 84 de rachete și 24 de drone kamikaze asupra Ucrainei, potrivit cifrelor prezentate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În total, 23 de orașe au fost lovite, inclusiv Lviv, Harkov, Odesa, Dnipro și Zaporijia. Mai multe orașe situate în vestul țării, departe de front, nu mai trăiseră un asemenea potop de lovituri de la începutul conflictului. Capitala Kiev, unde au căzut mai multe proiectile, nu mai fusese vizată din 26 iunie. Ca o comparație, Rusia a lansat 168 de rachete pe 24 februarie, când a fost declanșat atacul asupra Ucrainei, relatează Le Monde preluat de Rador.

Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, majoritatea acestor lovituri au fost efectuate cu rachete de croazieră sau balistice, lansate de pe teritoriul Rusiei și din Crimeea anexată sau cu ajutorul bombardierelor aeriene. Mai multe proiectile au fost trase și din Marea Neagră, de pe nave rusești care operau departe de coastă.

Trei dintre rachete ar fi survolat Moldova înainte de a cădea în Ucraina. Ambasadorul Rusiei la Chișinău a fost chemat să explice această încălcare a spațiului aerian moldovenesc, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova.

Multe drone iraniene au fost, de asemenea, angajate de Rusia în această operațiune. Orașele Odesa, Dnipro și Kiev au fost vizate în special de Shahed-136, drone a căror rază de acțiune este estimată la 2.500 de kilometri.

„Inamicul a folosit drone (...) de pe teritoriul Belarusului și a Crimeei anexate", au anunțat surse ale armatei ucrainene pe Facebook. Ghidate de GPS, Shahed-136 funcționează la altitudine mică și la viteză mică, ceea ce face dificilă interceptarea lor.

Deși era de așteptat un răspuns rusesc după atacul asupra podului Kerci, acest val de rachete îngrijorează prin amploarea sa. În 2019, cercetătorii de la institutul suedez FOI, ale cărui studii de zece ani asupra armatei ruse sunt de referință, estimau la circa 1300 stocul Federației Ruse de rachete balistice și de croazieră moderne (Iskander, Totchka-U, Kh-101, Kh-555, Kalibr etc.). Cu toate acestea, rușii au tras aproape 3.000 de rachete în Ucraina din februarie și până acum. „Stocurile rusești au fost în mod clar subestimate", declară Vincent Tourret, cercetător la Fundația pentru Cercetare Strategică, dar atrage atenția că luarea în considerare a tirurilor de rachete non-balistice (Grad, Smerch etc.) poate distorsiona parțial cifrele.

Este dificil, în aceste condiții, să știm dacă Vladimir Putin are mijloacele de a efectua alte atacuri de aceeași amploare, după cum se teme guvernul ucrainean. „Stocul rusesc de rachete de croazieră moderne este în curs de epuizare, dar nu se pot da cifre exacte. Mai ales că există probabil o limită pe care armata rusă nu o va depăși, pentru a menține o cantitate acceptabilă în rezervă pentru cazul unui conflict militar împotriva NATO", a declarat Dimitri Minic, specialist în Rusia la Institutul francez pentru Relații Internaționale. Moscova trebuie, de asemenea, să-și păstreze forța de descurajare nucleară, care se bazează pe rachetele Kalibr, Iskander și Kh-101.

Potrivit experților occidentali, rezerva rusă ar fi totuși aproape de punctul zero. Folosirea de către Moscova a rachetelor trase de bateriile antiaeriene S-300 sau S-400 pentru a efectua lovituri la sol, așa cum s-a văzut în ultimele săptămâni în Ucraina, ar fi revelatoare în acest sens. „Există o utilizare nefiresc de frecventă a unui număr de rachete sol-aer sau de rachete antinavă, uneori chiar învechite, care sunt trimise către ținte terestre. Aceasta înseamnă că stocurile lor de rachete avansate au fost în mare măsură consumate", mai spune Vincent Tourret.

Rusia are mijloacele necesare pentru a înlocui rachetele pe care le folosește în Ucraina. Potrivit Institutului FOI, Moscova avea înainte de război o capacitate anuală de producție de 120 până la 200 de așa-numite rachete „tactico-operative". Dar acest ritm este, fără îndoială, afectat acum de sancțiunile occidentale. „În cele din urmă, rachetele de croazieră rusești vor fi mai puțin eficiente, mai puțin „inteligente", deoarece componentele esențiale ale armelor de nouă generație vor fi greu, dacă nu imposibil, de accesat. Asta dacă nu cumva Rusia și parteneri precum China nu reușesc să dezvolte astfel de componente sofisticate", subliniază Dimitri Minic.

Între timp, Ucraina cere noi sisteme de apărare aeriană aliaților săi occidentali, ca să poată intercepta proiectilele rusești înainte ca acestea să-și atingă ținta. Potrivit lui Volodimir Zelenski, 43 din cele 84 de rachete lansate de Moscova în ultimele două zile au fost distruse în zbor, precum și 13 drone din 24. Sunt multe, spun analiștii, dar nu este suficient în opinia armatei ucrainene. „Trebuie să respingem aceste atacuri folosind arme din epoca sovietică, din care avem o rezervă insuficientă", s-a plâns pe Twitter Valeri Zalujni, comandant-șef al armatei.

La câteva ore după loviturile rusești, Germania a anunțat livrarea „în zilele următoare" a unuia dintre cele patru sisteme de apărare antiaeriană Iris-T promise ucrainenilor la începutul acestei veri. „Noua serie de lovituri cu rachete împotriva Kievului și a multor alte orașe demonstrează cât de important este ca sistemele de apărare aeriană să fie livrate rapid în Ucraina", a declarat ministrul german al apărării, Christine Lambrecht. Cu o rază de acțiune de 40 de kilometri, Iris-T poate distruge rachete și dispozitive care funcționează până la 20.000 de metri. Statele Unite au promis că vor livra până la sfârșitul anului două baterii de apărare antiaeriană Nasams, capabile să-și atingă țintele la o distanță de până la 180 de kilometri. Alte șase au mai fost comandate, dar nu vor fi disponibile înainte de 2023.

La rândul său, Emmanuel Macron a convocat luni seara un Consiliu de Apărare și Securitate Națională în formulă restrânsă, la câteva ore după o discuție cu Volodimir Zelenski.

La încheierea ședinței, Palatul Elysée a anunțat că Franța are în vedere „noi aranjamente pentru sprijinirea militară a Ucrainei", fără alte detalii. Ucrainenii așteaptă în mod special sistemul de apărare antiaeriană SAMP/T Mamba fabricat de Thales și MBDA, a cărui rază de acțiune poate ajunge la 100 de kilometri. Dar armata franceză are doar opt astfel de sisteme.