Extrema dreaptă a lui Le Pen îl înfrânge pe Macron, iar verzii creează o surpriză imensă

Postat la: 27.05.2019 | Scris de: ZIUA NEWS

Marcat de o participare clar mai mare decât cea prevăzută, de peste 50%, primul scrutin intermediar de la începutul mandatului lui Macron confirmă acest duet.

Însă acest scrutin a fost bogat în surprize, prin degringolada Les Républicains (LR, dreapta, opoziţie) ai lui Laurent Wauquiez - care au atins un scor scăzut istoric - şi o mare contraperformanţă a La France Insoumise (LFI) a lui Jean-Luc Mélenchon. Potrivit estimărilor, mişcarea de extemă dreapta şi capul ei de listă Jordan Bardella însumează 23,4-23,7% din voturile exprimate, un pic sub scorul în alegerile europene din 2014 (24,9%). "Catastrofa anunţată lui Macron nu a avut loc. RN realizează un scor important, însă deloc spectaculos dacă-l comparăm cu cel de acum cinci ani", a rezumat Zaki Laïdi, un politolog la Cevipof.

MACRON "RESPINS"

Lista Renaissance pro-Macron, condusă de către fostul ministru Nathalie Loiseau este creditată cu 22,4-22,6%, un scor mai mic decât rezultatul lui Emmanuel Macron în primul tur al alegerilor prezidenţiale (24,01%).

Cu aproximativ zece puncte procentuale mai puţin, ecologiştii din cadrul Europe Ecologie-Les Verts (EELV) surprind obţinând 12,9-13,2%, în contextul în care erau creditaţi cu până în 10% în sondaje.

Anturajul şefului statului a apărat un "scor onorabil", într-un comtext naţional dificil, al crizei "vestelor galbene", pe fondul unei ascesniuni eurosceptice în Europa. Însă "atunci când termini al doilea, nu poţi spune că ai câştigat", a recunoscut premierul Edouard Philippe.

Emmanuel Macron s-a angajat mult în campanie, exprimându-şi hotărârea de a-şi "oferi toată energia pentru ca RN să nu fie în frunte".

Imediat după primele rezultate, Palatul Elysée a anunţat că şeful statului urmează să "intensifice actul 2 al mandatului său de cinci ani" şi că "na va schimba direcţia". Însă, consideră Marine Le Pen, Emmanuel Macron "nu are altă alegere decât să dizolve Adunarea naţională". Pentru că "puterea actuală suferă un veritabil eşec. Astă seară el şi politica sa sunt respinşi", a denunţat Bardella în faţa unor susţinători entuziaşti.

"VAL VERDE"

Într-un bar în estul Parisului, atmosfera era de asemenea de sărbătorire a capului de listă al EELV, Yannick Jadot, care a salutat "un val verde european", referindu-se la ascensiunea verzilor germani (peste 20%). În contextul în care toţi candidaţii şi-au "înverzit" programele, "alegătorii i-au preferat pe cei care au apărat întotdeauna ecologia", a comentat Daniel Boy, un profesor la Sciences-Po, constatând "marea reuşită" a listei lui Jadot.

Atmosfera a fost în schimb de plumb la LR, care cad sub pragul de 10% (8,1-8,4%) - cel mai prost scor din istoria dreptei şi foarte departe de scorul UMP din 2014 (20,81%). "Dreapta traversează o criză profundă, totul este de reconstruit", şi-a exprimat tristeţea capul listei François-Xavier Bellamy. Această reconstrucţie "va fi îndelungată şi exigentă", a recunoscut liderul partidului, Laurent Wauquiez - fragilizat. Atmosfera era lugubră la LFI, care ar obţine 6,1-6,4% din voturile exprimate, foarte departe de scorul de 19,58% al lui Jean-Luc Mélenchon în alegerile prezidenţiale. "Foarte dezamăgitor", a apreciat el.

În privinţa alianţei Parti Socialiste-Place Publique, ea obţine 6,3-6,4% - de asemenea cel mai prost scor în alegerile europene, dar care îi permite totuşi să păstreze eurodeputaţi, prioritatea sa numărul unu. Stânga franceză "nu este moartă", ci trebuie "să caute să se unească", a reacţionat capul său de listă Raphaël Glucksmann.

PS şi LR, care au guvernat alternativ Franţa timp de peste 35 de ani (1981-2017), abia au obţinut 15% cumulat duminică. "Fostele clivaje nu mai există", a comentat premierul Edouard Philippe. Celelalte liste (Debout la France, Parti communiste, Générations, UDI, etc) au obţinut sub pragul de 5% al reprezentării în PE. Un număr-record de 34 de liste - inclusiv două ale "vestelor galbene", care au obţinut cumulat 0,5% - au concurat în aceste alegeri, care au revenit la o circumscripţie naţională unică. Partidul animalist a obţinut un scor surprinzător de 2,2-2,4%.

Dintre cele 79 de mandate care-i revin Franţei în PE, RN ar obţine între 21 şi 25, LREM/MoDem 20-24, EELV 12-15, LR 7-10, iar PS-Place Publique şi LFI 5-8 fiecare, potrivit unor proiecţii. Prima surpriză a acestui scrutin a fost participarea clar mai puternică decât se aştepta, în pofida unei campanii searbede. Numărul alegătorilor s-ar ridica între 51,3-54%, cu şapte puncte procentuale mai mulţi ca în 2014.

Aceasta este cea mai puternică prezenţă la un scrutin european de cel puţin un sfert de secol (52,7% în 1994), eventual de 35 de ani (56,7% în 1984), rupând cu eroziunea votului în recentele scrutine europene. Aproape 47 de milioane de alegători au fost chemaţi să desemneze cei 79 de eurodeputaţi francezi, cu cinci în plus faţă de 2014, în urma deciziei Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană. Ultimii cinci aleşi este necesar să aştepte Brexitul pentru a-şi prelua mandatele.