Erdogan sfidează Washingtonul

Președintele Erdogan a fost iritat de comentariile consilierului pentru securitate națională al Casei Albe, John Bolton, făcute înaintea sosirii sale în Turcia, referitoare la faptul că retragerea forțelor militare americane din Siria va fi mult încetinită și condiționată de distrugerea jihadiștilor ISIS și de protejarea kurzilor. Liderul turc se opune și menționează acordul încheiat în decembrie, în cursul unei convorbiri telefonice, cu președintele american, Donald Trump, când retragerea trupelor americane din Siria părea iminentă și Erdogan a propus să le înlocuiască în lupta contra ISIS.

Acum precizează că Turcia este pregătită pentru o operațiune asemănătoare celei efectuate în Afrin, cu dublul scop de a distruge jihadiștii ISIS și milițiile kurde ale YPG, până acum protejate de SUA. Dar Washingtonul estimează că obiectivul principal al Ankarei este confruntarea cu forțele kurde și Bolton preciza că va cere garanții Turciei că nu va „masacra" kurzii după retragerea SUA. Newal Khalil, șeful Centrului de studii kurde, cu baza în Europa, a avertizat însă că forțele turce nu vor asculta cererile americanilor de a nu vâna combatanții kurzi din Siria.

Într-un discurs foarte critic ținut în Parlament în timp ce Bolton se afla încă în Ankara, Erdogan a declarat că trimisul american a „comis o gravă eroare" și Turcia nu va accepta niciodată un compromis pentru protejarea milițiilor kurde, cunoscute ca YPG, care au ajutat coaliția condusă de SUA în războiul contra ISIS, jihadiștii fiind învinși și alungați din cea mai mare parte a estului Siriei. Semnalând o ruptură, Erdogan a refuzat să se întâlnească cu Bolton, lăsându-l să discute cu omologul său turc, Ibrahim Kadin, și alți responsabili din complexul prezidențial din capitala turcă.

Liderul de la Ankara a declarat că forțele armate turce au încheiat pregătirile pentru a intra în Siria și a cerut Washingtonului ca, în cadrul retragerii sale, să distrugă cele „20 de baze militare construite în nord-estul Siriei, cerere respinsă de Bolton, în timp ce Administrația Trump părea să anuleze, marți, intenția de a se retrage din Siria, punând în pericol proiectul Ankarei de lansare a unei vaste operațiuni militare vizând grupurile kurde.

Kurzii, în vizorul Ankarei

Liderul turc a repetat marți că nu vede nici o diferență între YPG în Siria și PKK în Turcia, considerate inamici mortali. Pe tot parcursul războiului în Siria și în special după parteneriatul Statelor Unite cu kurzii, în 2014, Turcia s-a preocupat de ambițiile postrăzboi ale kurzilor și de ceea ce ar putea însemna pentru frontiera sa de 500 mile cu Siria. O entitate kurdă la frontieră a fost întotdeauna un scenariu de coșmar pentru autoritățile turce. Represiunea contra kurzilor din Siria s-a intensificat în urmă cu 11 luni, când armata țării a invadat o enclavă din nord-vestul sirian, alungând combatanții YPG din orașul Afrin.

O schismă între Turcia și SUA legată de soarta nord-estului Siriei s-a dezvoltat după operațiunea Afrin, care a declanșat și tensiuni între Washington și forța sa anti-ISIS condusă de kurzi, care au implorat SUA să îi apere de incursiunea turcă. De atunci, lupta cu ISIS a încetinit și sunt temeri că ar fi posibilă oprirea ei completă, în timp ce gruparea teroristă face față unei înfrângeri militare în ultimele zone pe care le deține de-a lungul frontierei irakiano-siriene. ISIS a păstrat o putere de foc importantă, iar sâmbătă jihadiștii au lansat o rachetă spre o poziție kurdă, rănind grav membrii forțelor speciale britanice care asistau combatanții kurzi.

Marea Britanie și Franța, incerte privind proiectele americane, au intensificat relațiile cu forțele kurde, cu care s-au asociat contra ISIS în deșerturile din estul Siriei în cursul ultimilor patru ani. Marți, Bolton s-a alăturat secretarului american de stat, Mike Pompeo, a cărui sosire în regiune pare să facă parte dintr-o campanie de asigurare a kurzilor și a altor aliați că SUA nu vor abandona strategia declarată de a învinge ISIS. „Campania contra ISIS continuă și angajamentul nostru de susținere a stabilității în Orientul Mijlociu este la cote maxime", a declarat Pompeo.

Kim Jong-un, la Beijing, în apropierea unui al doilea summit cu Trump

Liderul nord-coreean, Kim Jong-un, se află într-o vizită-surpriză în China, la invitația președintelui Xi Jinping, aparent pentru coordonarea apropierii țărilor lor în vederea unui posibil summit iminent cu Donald Trump.

În 2018, Kim s-a întâlnit cu președintele chinez pentru discuții înaintea primelor sale summituri cu președintele sud-coreean Moon Jae-in în aprilie și cu Donald Trump în iunie. Duminică, Trump declara presei că Washingtonul și Phenianul sunt în negocieri pentru alegerea locului summitului cu omologul său nord-coreean, care ar putea fi anunțat într-un viitor apropiat. În așteptare, partea americană a oferit mai multe indicații, menționând o reuniune Kim-Trump în luna ianuarie sau februarie, iar cotidianul sud-coreean Munhwa Ilbo anunța că Vietnamul ar putea fi locul reuniunii.

Un motiv important pentru care Kim se află în China este pregătirea prealabilă a unei strategii cu Xi Jinping asupra abordării problemelor denuclearizării peninsulei coreene, promisă de Kim la primul summit cu Trump. Dar probabil va încerca să evalueze susținerea Chinei pentru ridicarea sancțiunilor internaționale care paralizează economia țării. China rămâne aliatul cel mai apropiat al Coreii de Nord și un important actor diplomatic în dosarul sensibil al programelor nucleare și balistice ale Phenianului. Membru permanent al Consiliului de Securitate, China a acceptat precedentele serii de sancțiuni contra Phenianului, dar, recent, Beijingul a cerut ONU o reducere a acestora. Trump a insistat că ele vor rămâne în vigoare până când SUA vor vedea rezultate „foarte pozitive" asupra problemei nucleare.

Statele Unite fac presiuni asupra Coreii de Nord pentru a divulga detaliile programului său nuclear, în timp ce Phanianul cere SUA relaxarea sancțiunilor .

În cadrul discursului de Anul Nou, Kim Jong-un a declarat că este pregătit pentru o întâlnire cu Trump, dar a avertizat că țara sa ar putea oricând căuta altă cale dacă sancțiunile americane și presiunea exercitată contra Coreii de Nord persistă. Analiștii estimează că liderul de la Phenian reamintește Administrației Trump că dispune și de alte opțiuni diplomatice și economice decât cele pe care le pot oferi Washingtonul și Seulul.