Deutsche Welle și furtuna falimentelor din Germania

Prețurile la gaz și electricitate explodează, ducând companiile la faliment. Recesiunea se apropie. Ministrul economiei Robert Habeck anunță măsuri de protecție, transmite Deutsche Welle.

"Pâine, chifle, prăjituri. Suntem o brutărie artizanală clasică, unde ceea ce iese din cuptor în spate, se vinde în față, la tejghea", spune Tobias Plaz despre brutăria sa din Eutingen, un sat la sud-vest de Stuttgart, în sudul Germaniei. Afacerea de familie există din 1890 iar Plaz este a patra generație de brutari. Chiar anul trecut și-a reconstruit complet magazinul iar clienții pot urmări de la tejghea cum se coc produsele de panificație în spate.

Însă în acest moment, Tobias Plaznu mai știe cum poate continua să își conducă afacerea din punct de vedere economic. La sfârșitul lunii august a primit o scrisoare de la furnizorul său de gaz. În loc să plătească puțin peste zece cenți pe kilowatt/oră de gaz, ca până acum, va trebui să plătească peste 35 de cenți. Firma utilizează 80.000 de kilowați-oră de gaz numai pentru încălzire și apă caldă. Tariful lunar perceput de furnizorul de gaze va crește de la 721 la 2588 de euro de la 1 octombrie 2022. Acest lucru nu include nici măcar costurile de energie pentru cuptor. Plaz mai are încă un contract de gaz în vigoare în vechile condiții.Însă numai până la sfârșitul anului.

Cuptoarele consumă 120.000 de kilowați oră de gaz pe an. Dacă, din 2023, brutarul va trebui să plătească 35 de cenți pe kilowatt/oră pentru gaz,povara financiară devine enormă. „Vrem să împărtășim aceste informații cu voi pentru a înțelege de ce trebuie să ajustăm prețurile la produsele noastre de panificație", a scris brutarul pe Facebook și Instagram, unde a postat o fotografie cu notificarea de la furnizorul său de gaz cu noile tarife.

Prețurile pentru electricitate și costurile pentru materiile prime vor crește și ele, scrie el, adăugând: „Unde se va termina? Dragi politicieni din Stuttgart și Berlin, când veți deveni rezonabili?"

Un semnal de alarmă care inițial nu a părut să fie luat în seamă de guvernul federal. Pachetul de măsuri de ajutorare asupra căruia social-democrații, ecologiștii și liberalii au căzut de acord în urmă cu puține zile vizează în principal persoanele fizice. Companiile au fost însă, în mare parte, lăsate pe dinafară. La nivelul asociațiilor de afaceri ecoul a fost, desigur, negativ. Siegfried Russwurm, președintele Federației Industriei Germane (BDI), vorbește despre „deficiențe și lacune considerabile în pachetul de ajutor" pentru companii.

Între timp, BDI și-a reiterat criticile prin intermediul unui sondaj în rândul companiilor industriale. Potrivit acestuia, pentru 58% dintre companii, costurile explozive ale energiei reprezintă „o provocare puternică" iar pentru 34% este o chestiune de existență. În februarie, doar 23 la sută din patronii consultați afirmau acest lucru. Potrivit BDI, aproape fiecare a zecea companie din Germania și-a redus sau chiar întrerupt producția.

„În fiecare zi primim apeluri de urgență de la întreprinderi care sunt pe cale să oprească producția, între altele pentru că aceste creșteri enorme ale prețurilor la energie nu mai pot fi compensate prin creșteri de prețuri și transferate clienților", avertizează Hans Peter Wollseifer, președintele Confederației Germane a Meșteșugarilor, într-un interviu acordat unui ziar. Dinamica falimentelor este mult mai gravă decât în fazele tensionate ale pandemiei.

În fiecare zi apar tot mai multe exemple de criză. Producătorul de hârtie igienică Hakle a anunțat intrarea în insolvență, precizând că majorarea costurilor nu poate fi absorbită de prețurile cu amănuntul. Compania siderurgică Arcelor Mittal a oprit două fabrici de producție din nordul Germaniei și a redus programul de lucru al angajaților. Asigurarea de șomaj de stat intervine și plătește salariile.

Atunci când o companie oprește producția, acest lucru are adesea consecințe profunde pentru alte sectoare ale economiei și pentru consumatori. După ce nu și-a mai putut exploata în mod economic instalațiile de amoniac și, prin urmare, le-a închis, compania Piesteritz, din Saxonia-Superioară, nu mai furnizează Adblue.

Soluția de uree, care purifică gazele de eșapament ale vehiculelor diesel moderne, este esențială și pentru camioanele de marfă.

Experții estimează că Germania se îndreaptă spre o recesiune comparabilă cu prăbușirea economiei în timpul pandemiei. Asociațiile de afaceri sunt unanime în solicitarea lor ca guvernul federal să inițieze imediat programe de ajutorare și soluții pentru problemele economiei. Probabil că acest lucru este conștientizat și de guvernul federal, care se află din ce în ce mai mult sub presiune din cauza crizei energetice și, mai nou, și a crizei economice.

Că situația este tensionată s-a putut vedea și în cadrul unei emisiuni la ZDF, în care ministrului federal al economiei, Robert Habeck, vizibil epuizat, a fost întrebat dacă se teme de un val de insolvențe. Într-o încercare evidentă de a face situația să pară mai puțin dramatică, Habeck s-a încurcat atât de mult în răspuns, încât oamenii s-au întrebat dacă politicianul ecologist știe diferența între insolvență, adică incapacitatea de plată, și închiderea unei companii.

„Vom proteja întreprinderile și clasa de mijloc din Germania", a declarat Habeck ulterior în Bundestag. Pentru toamnă și iarnă este prevăzut un ajutor financiar iar pentru întreprinderi urmează să fie creată o „umbrelă de protecție", comparabilă cu ajutorul acordat în cazul pandemiei. Încă din octombrie, companiile care și-au redus producția pentru a economisi gaze ar trebui să beneficieze de compensații financiare. „Atacul lui Putin vizează și sistemul nostru economic", a spus Habeck.

Subvențiile urmează să fie plătite pentru o perioadă limitată de timp, până când eforturile depuse la nivel național și european pentru a reduce prețurile ridicate la electricitate și gaze vor da rezultate, a anunțat Habeck. Însă va fi suficient? Steffen Müller, profesor la Institutul Leibniz de Cercetare Economică din Halle (IWH), subliniază că majorarea prețurilor la energie, dar și creșterea ratelor dobânzilor la credite nu sunt un fenomen temporar, ci vor rămâne pe termen mediu și lung.

„Programele de ajutor care pot acoperi doar o anumită perioadă de criză amână problemele cu câteva luni în viitor, pe cheltuiala contribuabilului", scrie Müller pentru DW. „Nici măsurile care limitează prețurile la energie pentru o perioadă nu sunt rezonabile, deoarece elimină stimulentele pentru economisirea energiei. Este exact ceea ce nu ne putem permite."

Potrivit lui Müller, mai raționale ar fi creditele cu dobândă redusă, care ar trebui acordate cu condiția de a se trece la procese de producție care să economisească energie. „Esența argumentului este că prețurile la energie nu vor reveni la nivelul din ultimii ani nici după această iarnă. Deci, din punct de vedere structural, ceva se schimbă."

În mod normal este treaba companiilor să se adapteze, scrie expertul. Pe de altă parte, pe drumul „schimbării structurale în plină criză către o industrie mai ecologică", statul ar putea ajuta și însoți companiile.