Cum a capturat China pe tăcute America latină. Culisele Summitului G77

„Îi mulțumesc președintelui Díaz-Canel și poporului cubanez pentru că au găzduit această întâlnire importantă în cadrul luptei noastre pentru o lume multi-centrică și pluri-polară. Prin reiterarea angajamentului nostru față de țările în curs de dezvoltare construim un secol al popoarelor Sudului", a declarat Nicolás Maduro al Venezuelei la conferința la nivel înalt „G77+China", începută la Havana, relatează The Telegraph.

Conferința, la care au participat peste 100 de țări, inclusiv Iran, Arabia Saudită, Nigeria și Nicaragua, a fost plină de discursuri pledând pentru o nouă ordine mondială - o ordine în care China conduce și SUA se conformează. Fondată în 1964, G77 e cea mai mare organizație interguvernamentală a țărilor în curs de dezvoltare din ONU. Scopul ei e limpede: să promoveze interesele lumii în curs de dezvoltare excluse de la evenimentele G7 și G20, servind drept forum pentru 80% din populația lumii. China nu e membră a organizației, de unde și denumirea „+China" a conferinței. Însă interesul țării pentru această conferință anume spune mult, dată fiind mult discutata absență a lui Xi Jinping de la reuniunea G20 din New Delhi. Vizitând Cuba, o țară binecunoscută pentru istoricul ei unic anti-american - și situată la numai 130 de kilometri de El Imperio - China a clarificat că le ia partea celor „oprimați".

„Unilateralismul și hegemonism încep să scape de sub control. Unele state recurg la practici precum sancțiunile unilaterale, ridicarea de «garduri și bariere», decuplarea și perturbarea lanțurilor industriale și de aprovizionare, subminând grav drepturile legitime de dezvoltare și interesele țărilor în curs de dezvoltare", s-a burzuluit Li Xi, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al Chinei și substitut al lui Xi Jinping.

„Noi, țările în curs de dezvoltare, ne-am câștigat independența și eliberarea națională după o călătorie lungă și dificilă [...] Am dat dovadă invariabil de solidaritate, la bine și la rău. Ne-am sprijinit reciproc și am crescut împreună și suntem o comunitate care se ridică și cade împreună. După cum spune un proverb chinez: «Când frații gândesc la fel, pot tăia metalul cu puterea lor combinată»", a adăugat el, portretizând China drept un lider global care se gândește la toți ceilalți.

Întrunirea s-a încheiat cu îndemnul președintelui cubanez Miguel Diaz-Canel către participanți de a „schimba regulile jocului". Nu au lipsit deloc condamnările directe la adresa Unchiului Sam, inclusiv din partea președinților din Brazilia și Honduras, Luiz Inacio "Lula" da Silva, respectiv Xiomara Castro - ultimul rupând relațiile cu Taiwanul în martie. Cu o zi înaintea reuniunii autocratul Maduro călătorise la Beijing, după cinci ani în care nu a pus piciorul pe pământul Chinei. În momentul în care avionul lui Maduro a aterizat în orașul Shenzhen au și început speculațiile cu privire la ce și-ar fi putut dori conducătorul Venezuelei de la călătorie. Cum era de așteptat, celor mai mulți jurnaliști le-au venit în minte petrolul și banii: în definitiv Venezuela are cele mai mari rezerve de petrol de pe planetă.

Dar interesele chineze în regiune merg până mult dincolo de petrol. Xi Jinping l-a primit pe Maduro, dar a chiulit de la G20, și a depus un efort concertat pentru a-i arăta lumii cât de apropiate sunt cele două țări. China și-a ridicat relația cu Venezuela la rangul de „parteneriat strategic permanent", pe care-l rezervă doar pentru cei mai apropiați parteneri, cum este acum și Venezuela în raport cu alte țări din America Latină. După vizită „fiul lui Chávez" a anunțat că vor fi trimiși venezueleni pe Lună cu o navă spațială chineză. Publicația sponsorizată de Partidul Comunist al Chinei (PCC) The People's Daily l-a citat pe Zhao Bentang, responsabil pentru America Latină în ministerul de externe, promițând să ajute progresul Venezuelei.

Când China privește regiunea ea nu vede haosul pe care-l văd SUA - și cu care ele s-au obișnuit. China vede ocazii, atât economice cât și politice. China înțelege că America Latină va juca un rol crucial în contextul în care lumea se pregătește pentru următoarea revoluție industrială, dat fiind că regiunea deține minerale esențiale pentru dezvoltarea noilor tehnologii, în valoare de trilioane de dolari. PCC a cumpărat deja zeci de mine pe întregul continent, mai ales că așa-ziși „anti-imperialiști" îl primesc cu brațele deschise și contracte preferențiale.

În plus, China înțelege importanța geostrategică a unei prezențe proprii în vecinătatea Americii. De pildă, planurile Chinei de a construi o bază militară în Cuba au fost deja dezvăluite. Și totuși, în timp ce toate acestea se întâmplă, ochii americanilor se întorc spre Europa și Asia. Drept urmare, această regiune care oricum nu-i prea preocupă pe analiști pare să nu mai figureze printre priorități. America Latină se bucură în sfârșit de atenția pozitivă a unei mari puteri. Neglijând diplomația la sud de frontiera proprie, America își creează singură o mare problemă.