Bruxelles face primul pas către un salariu minim în UE. Cine se opune şi de ce

Postat la: 14.01.2020 18:49 | Scris de: ZIUA NEWS

Bruxelles face primul pas către un salariu minim în UE. Cine se opune şi de ce

Comisia Europeană vrea ca toate ţările membre să stabilească un salariu minim egal cu 60% din salariul mediu din fiecare stat, scrie El Pais.

Comisia Europeană intenţionează să înceapă în această săptămână dezbaterile pentru un salariu minim european, una dintre cele mai remarcabile propuneri ale noii sale agende sociale.

Mecanismul, care vizează o remuneraţie minimă echivalentă cu 60% din salariul mediu naţional în toate ţările, face parte dintr-o serie de măsuri care va include şi crearea unei asigurări europene pentru şomaj.

Obiectivul: sporirea convergenţei economice între partenerii UE, reducerea riscului de dumping salarial pe o piaţă a muncii fără frontiere şi salvarea unei părţi din cei 110 milioane de europeni în risc de sărăcie.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat cu Parlamentul European să lanseze o agendă socială şi de mediu ambiţioasă în mai puţin de 100 de zile.

Von der Leyen se aşteaptă să înceapă discuţiile privind agenda socială în această săptămână, ceea ce este chiar mai probabil să provoace mari diviziuni şi confruntări între partenerii Uniunii.

Preşedintele Comisiei a atribuit portofoliului pentru Ocuparea Forţei de Muncă socialistului luxemburghez Nicolas Schmit, un susţinător puternic al stabilirii atât a unui salariu minim, cât şi a unei asigurări de şomaj sau a unui mecanism de reasigurare. De asemenea, Schmit susţine introducerea unui venit minim care să garanteze condiţii de viaţă decente tuturor cetăţenilor vulnerabili. Echipa lui Schmit intenţionează să avanseze cât mai repede cu toate aceste propuneri.

Propunerea privind salariul minim creează îngrijorări în mai multe ţări. Ţările din Europa Centrală şi de Est, cu costuri ale forţei de muncă sub medie, se tem că un cadru european le va reduce competitivitatea.

Salariul minim net anual în ţări precum Polonia, Ungaria, Cehia sau Slovacia nu atinge 5.000 de euro pe an, în timp ce în Bulgaria sau România este în jur de 3.000, potrivit Eurofound, agenţia europeană responsabilă de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. Datele arată că salariul minim în Germania, Franţa sau Italia depăşeşte 13.000 de euro, iar în Spania 11.000 de euro.

Diferenţa este exploatată în sectoare cu posibilitatea de a detaşa lucrători, precum transportul. Vecinii Bruxelles-ului pun presiune pentru a lupta împotriva acestui dumping salarial, odată cu înăsprirea regulilor privind lucrătorii strămutaţi, în timp ce guvernele ţărilor de est pledează pentru menţinerea unei relaxări favorabile.

Salariul minim european îi îngrijorează şi pe partenerii comunitari acolo unde nu există un salariu minim la nivel naţional (precum Italia sau Cipru) sau acolo unde salariul este stabilit prin negocieri colective, fără intervenţia autorităţilor (ţările nordice). Unii se tem că sunt obligaţi să adopte un mecanism care este străin de tradiţia lor privind munca, iar alţii se tem că un cadru european va descompune un sistem care funcţionează cu rezultate bune.

„Obiectivul nu este de a stabili un salariu minim comun pentru întreaga UE", au asigurat sursele Comisiei înainte de publicarea documentului de consultare privind viitorul mecanism european. „Orice propunere va permite stabilirea salariilor minime în conformitate cu practicile tradiţionale ale fiecărei ţări, fie prin negocieri colective, fie prin norme legale", spun ele.

Bruxellesul recunoaşte însă că formulele unor ţări nordice au dat „rezultate excelente", dar consideră că mai este loc pentru îmbunătăţiri pentru anumiţi parteneri şi că obiectivul este ca „statele să ia notă de cele mai bune practici aplicate în fiecare loc".

În ciuda semnalelor de calm emise de Bruxelles, proiectul legislativ care se preconizează să fie finalizat în câteva luni este ambiţios pentru multe ţări. Obiectivul Comisiei este ca salariul minim din fiecare ţară să atingă cel puţin 60% din salariul mediu. Un obiectiv pe care noul guvern spaniol speră să-l îndeplinească, cât mai curând posibil, la sfârşitul legislaturii care tocmai a început (adică în 2024), potrivit angajamentului anunţat de Pedro Sánchez.

loading...