Afacerea submarinelor australiene torpilează relațiile dintre Paris și Washington

Ca victimă colaterală a unui acord politic între Canberra, Londra și Washington pentru a contracara China, Franța a pierdut un contract de 56 de miliarde de euro cu Australia și a suferit un eșec diplomatic major în regiunea Indo-Pacific.

Rareori Franța va fi cunoscut o asemenea umilință. Australia a anunțat joi, 16 septembrie, anularea unui contract în valoare de 56 de miliarde de euro încheiat în 2016 pentru livrarea a 12 submarine de ultimă generație, în favoarea tehnologiilor britanice și americane. Ministrul forțelor armate, Florence Parly, a deplâns la RFI "o veste foarte proastă pentru respectarea cuvântului dat" și o decizie "gravă" în materie de politică internațională. "O decizie unilaterală, brutală, imprevizibilă, care seamănă foarte mult cu ceea ce a făcut domnul Trump", a declarat ministrul Europei și al Afacerilor Externe, Jean-Yves Le Drian, vizibil furios împotriva aliatului american care tocmai a dat peste cap "contractul secolului".

Furia și uimirea autorităților franceze sunt cu atât mai mari cu cât nimeni nu fusese avertizat de această răsturnare de situație în Australia. Franța a aflat oficial despre marginalizarea sa în cadrul unui eveniment prezidat de Joe Biden la Casa Albă, cu premierul australian Scott Morrison și omologul său britanic Boris Johnson pe ecran. Cu această ocazie, Statele Unite, Regatul Unit și Australia au anunțat lansarea unui parteneriat strategic fără precedent în zona Indo-Pacific, denumit "Aukus", pentru a contracara ambițiile chineze.

Între amenințările la adresa Taiwanului și revendicările privind zonele disputate din Marea Chinei de Sud, Beijingul este văzut din ce în ce mai mult ca o amenințare de către Washington. Prima manifestare concretă a acestui parteneriat este construcția de submarine cu propulsie nucleară, cu consecința imediată a anulării livrării de submarine convenționale franceze de către Naval Group, o comandă la care lucrau 500 de persoane la Cherbourg, în nord-vestul Franței.

Prioritate geopolitică

Pentru a-și justifica decizia, premierul australian a vorbit despre "nu o schimbare de mentalitate, ci o schimbare de nevoie". Cu alte cuvinte, propunând acest rar schimb de tehnologie, primul de la un acord încheiat cu britanicii în 1958, americanii au făcut o ofertă pe care australienii nu o puteau refuza. Dar această explicație nu se susține, potrivit lui Jean-Pierre Maulny, specialist în probleme de apărare la Institutul pentru Relații Internaționale și Strategice (Iris), contactat de France 24: "Desigur, propulsia nucleară permite o mai mare flexibilitate și o mai mare autonomie.

Cu toate acestea, submarinul propus de francezi și care corespundea cererii de ofertă din partea australienilor era un așa-numit submarin "oceanic" cu rază lungă de acțiune. În plus, Franța era perfect capabilă să furnizeze submarine cu propulsie nucleară în caz de nevoie. Prin acest acord, premierul australian spulberă în orice caz tabuul nuclear din țara sa, Canberra interzicând în mod oficial utilizarea acestuia în 1998, deși Australia dispune de bogate zăcăminte de uraniu. Noua Zeelandă, care a interzis toate navele cu propulsie nucleară în apele sale încă din 1985, a anunțat deja că viitoarele submarine ale vecinului și aliatului său Australia nu vor fi binevenite acolo.

În fața criticilor, Scott Morrison a insistat asupra faptului că Australia "nu urmărește să obțină arme nucleare sau dezvoltarea nucleară civilă". Într-adevăr, viitoarele submarine nucleare ale Australiei, care vor face obiectul a 18 luni de negocieri, nu vor fi înarmate cu focoase nucleare, ci cu rachete de croazieră Tomahawk. "Istoria ne va spune poate într-o zi la ce presiuni a fost supus guvernul australian", se întreabă Matthieu Mabin, corespondentul France 24 la Washington, potrivit căruia "această răsturnare de situație este fără precedent în istoria construcțiilor navale.

Pentru Jean-Pierre Maulny, Franța plătește prețul acestui acord politic între țările anglo-saxone, pe fondul creșterii tensiunilor în Pacific și al războiului comercial al Chinei. "Embargoul chinezesc asupra cărbunelui, în special, a sporit îngrijorarea Australiei cu privire la puterea în creștere a Beijingului. Dar principalul aliat în ceea ce privește securitatea în regiune sunt Statele Unite, nu Franța", spune el. La două săptămâni după retragerea haotică din Afganistan, Joe Biden, ca și predecesorul său Donald Trump, confirmă astfel prioritatea priorităților geopolitice pentru Statele Unite: limitarea influenței chineze în Pacific. La 24 septembrie, președintele american îi va reuni la Washington pe prim-miniștrii australian, indian și japonez pentru a relansa un format diplomatic, "Quadrupla", care se află în impas de mai mulți ani.

Trădarea între aliați

Dincolo de reculul industrial pentru Naval Group, această nouă alianță în jurul Statelor Unite scurtcircuitează diplomația franceză în Pacific, singura țară europeană prezentă în zonă. Bazată pe parteneriate cu India și Australia, această strategie vizează promovarea unui echilibru între diferitele puteri regionale și, în special, evitarea unei confruntări directe cu China. Joe Biden a dat asigurări că Statele Unite doresc să continue să "lucreze îndeaproape cu Franța, (...) un partener-cheie" în această regiune, dar este puțin probabil ca aceste cuvinte blânde să fie suficiente pentru a calma furia Parisului, care vede în această afacere o trădare a Statelor Unite.

"Nu este vorba doar de faptul că guvernul francez este capabil să se descurce, ci și de faptul că guvernul francez este capabil să se descurce în felul său", a spus el. "Există de asemenea o formă de inconsecvență în politica externă a lui Joe Biden", analizează Bruno Daroux, editorialist internațional la France 24. "Președintele american spusese că va pune la punct o diplomație bazată pe alianțe și valori, spre deosebire de Donald Trump."; "În cele din urmă, nu există mai mult multilateralism sub Joe Biden decât sub Trump", asigură Jean-Pierre Maulny. "Acest lucru reflectă evoluția gândirii strategice americane, care nu este legată de președinte, ci mai degrabă de Departamentul de Stat."

Această nouă zguduire a relațiilor transatlantice le reamintește cu cruzime europenilor că, atunci când este vorba de interesele lor strategice, SUA nu au nevoie de întrebări de loialitate. Dar de data aceasta s-a atins o etapă importantă, potrivit parlamentarilor francezi. Într-o declarație, Comisia pentru afaceri externe, apărare și forțe armate a Senatului a cerut să se pună întrebări "cu privire la atitudinea recurentă a unora dintre aliații noștri, care se comportă mai mult ca niște adversari decât ca niște concurenți loiali".

Între achiziționarea de către Elveția a avioanelor americane F-35 în detrimentul celor franceze Rafale în iunie anul trecut și decizia unilaterală de retragere din Afganistan, disputele dintre Paris și Washington se amplifică. Între timp, Boris Johnson pare a fi marele câștigător în această afacere. Dornic să evite izolarea Regatului Unit după Brexit, premierul britanic tocmai a făcut una dintre cele mai bune mișcări diplomatice ale sale.

France24