Adevărul despre şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: E „o marionetă a Chinei", aşa cum spune Donald Trump?

Tedros Adhanom Ghebreyesus (55 de ani), fiu de militar din Etiopia şi fost ministru al Sănătăţii şi Externelor în ţara natală, este primul preşedinte african al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Care este adevărul din spatele acuzaţiilor preşedintelui SUA, Donald Trump?

Pe măsură ce COVID-19 s-a răspândit, Tedros Adhanom Ghebreyesus (55 de ani), directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a devenit imaginea publică a luptei mondiale împotriva coronavirusului, organizând conferinţe de presă aproape zilnice, contactând şefii de stat atunci când virusul a ajuns în ţările lor pentru a-şi oferi sprijinul şi a scriind frecvent pe Twitter celor 1,1 milioane de urmăritori ai săi. Inclusiv a făcut echipă cu superstarul de muzică pop Lady Gaga pentru a organiza un concert caritabil pentru lucrătorii din domeniul sănătăţii, difuzat online luna trecută. Tedros a fost, de asemenea, criticat dur de preşedintele SUA, Donald Trump şi de curând mai multe ţări au cerut o investigaţie a modului în care OMS a gestionat pandemia de COVID-19. Reuters a realizat un articol despre biografia lui Tedros şi despre acuzaţiile care-i sunt aduse.

Fiul de militar, Tedros s-a născut în Asmara, care a devenit capitala Eritreei după independenţa faţă de Etiopia, în 1991. Tedros şi-a pierdut fratele mai mic în urma unei boli din copilărie despre care OMS a spus că ar fi rujeolă. Microbiolog de formaţie, Tedros a fost ministrul sănătăţii din Etiopia şi apoi ministrul Afacerilor Externe. În 2017, Tedros a devenit primul african care conduce OMS, câştigând funcţia de top, în ciuda întrebărilor delicate care au apărut în legătură cu presupusul său rol în restrângerea drepturilor omului sau în acoperirea focarelor de holeră în Etiopia. El a negat acuzaţiile, la fel ca şi Etiopia.

În calitate de şef al agenţiei globale de sănătate, care are birouri în 150 de ţări şi 7.000 de angajaţi, el şi-a atras laude de la experţii din domeniul sănătăţii mondiale pentru implementarea schimbărilor fundamentale la OMS, inclusiv restabilirea departamentului de intervenţie în caz de urgenţă. Când o boală izbucneşte, Tedros vizitează în persoană rapid epicentrul focarului. El a făcut cel puţin 10 călătorii în Republica Democrată Congo în timpul unei epidemii de Ebola care a izbucnit în august 2018. Acest focar fusese aproape de a fi oprit înainte de a reapărea luna trecută.

China a informat OMS la 31 decembrie 2019 despre apariţia mai multor cazuri de pneumonie. Pe 14 ianuarie, OMS a declarat într-un tweet că investigaţiile preliminare ale autorităţilor chineze nu au găsit „nicio dovadă clară a transmisiei om-la-om". Această afirmaţie va fi citată mai târziu de Trump ca semn că agenţia nu era suficient de sceptică faţă de China. În aceeaşi zi, un expert OMS a spus că este posibil să existe transmisii limitate. La 22 ianuarie, o misiune OMS în China a declarat că există dovezi de transmitere de la om la Wuhan, dar este nevoie de mai multe investigaţii pentru a înţelege pe deplin mecanismul.

La sfârşitul lunii ianuarie, Tedros şi trei colegi au zburat la Beijing. În cadrul întâlnirii din 28 ianuarie cu preşedintele Chinei, şeful OMS a discutat despre schimbul de date şi material biologic, printre alte colaborări. Tedros a postat un tweet cu o fotografie cu el şi preşedintele Xi strângându-şi mâinile, spunând că au avut „discuţii sincere" şi că Xi „a coordonat un răspuns naţional monumental".

Lauda publică pe care Tedros a făcut-o pentru China, spun surse din interior pentru Reuters, a avut ca scop asigurarea cooperării în lupta împotriva focarului. La o conferinţă de presă a doua zi la Geneva, Tedros a lăudat conducerea lui Xi, afirmând că este „foarte încurajat şi impresionat de cunoştinţele detaliate ale preşedintelui despre focar". Şeful OMS a adăugat că China a fost „ a dat dovadă de transparenţa, atât intern cât şi extern".

Dimpotrivă, în timpul izbucnirii sindromului respirator acut sever sau SARS, în 2003, şeful OMS la acea vreme, Gro Harlem Brundtland, a avut o atitudine critică în ceea ce priveşte China, având în vedere că s-a întârziat foarte mult cu raportarea focarului şi cu furnizarea de informaţii despre epidemia emergentă. „Tedros are o abordare diferită" decât Brundtland, a spus un alt oficial OMS. „A fost nevoie de multe apeluri telefonice şi răbdare." Brundtland, într-un răspuns scris către Reuters, a spus că s-a exprimat public, deoarece China nu a oferit acces la OMS. „De data asta a fost altfel", a spus ea.

Criticarea în public a guvernelor le pot face reticente să împărtăşească informaţii despre focarele bolii sau să coopereze, spun veteranii OMS. Michel Yao, şeful operaţiunilor de urgenţă pentru regiunea OMS din Africa, a declarat că a văzut că unele ţări au închis accesul la OMS atunci când se simţeau sub presiune. Acest lucru s-a întâmplat în mai multe ocazii când OMS a anunţat focare de holeră în Africa:„Se pierde astfel accesul la date şi capacitatea pentru a evalua cel puţin riscul unei boli".

Organizaţia Mondială a Sănătăţii are un nivel limitat de influenţă asupra statelor membre. Nu are dreptul legal să intre în ţări fără permisiunea acestora şi nici nu are putere de a impune anumite măsuri. Aşadar, principalele instrumente de care dispune Tedros pentru a face cele 194 de state membre să respecte cadrul Regulamentelor internaţionale de sănătate la care au aderat în 2005 sunt politizarea şi convingerea printr-o atitudine măgulitoare.

Tedros a lăudat o serie de guverne care se luptă cu noul coronavirus, inclusiv Coreea, Italia, Iranul şi Japonia. La 30 martie, el a felicitat-o public pe fiica lui Trump şi consilierul prezidenţial, Ivanka Trump, pentru un articol pe care l-a scris despre proiectul de lege pentru salvarea de urgenţă a Statelor Unite, cu un mesaj pe Twitter: „un articol foart bun".

În rândul funcţionarilor din cadrul OMS, percepţia din martie a fost că relaţiile cu Statele Unite au fost „bune", a declarat un oficial OMS. Michael Ryan, expertul de top al OMS în ceea ce priveşte urgenţele, a spus în interviul acordat Reuters, că comunicările dintre OMS şi Washington la începutul anului 2020 au făcut parte din „discuţiile şi diferendele normale în cadrul unor organizaţiir multilaterale". El a adăugat: „Cu siguranţă, din partea mea, nu am observat că există o problemă majoră care ar putea să apară."

În timpul unei discuţii telefonice din 23 martie, Tedros şi Trump au avut o discuţie „bună şi cordială" cu privire la răspunsul COVID-19 şi „nu s-a ridicat în niciun moment problema finanţării", a relatat OMS. Iniţial, Trump însuşi a lăudat reacţia Chinei şi a preşedintelui ţării la criza COVID-19. Pe la jumătatea lunii martie, Trump a început să critice China cu privire la reacţia întârziată, spunând că Beijingul ar fi trebuit să avertiza lumea mai repede. În acea perioadă, răspunsul propriei administraţii la pandemie a fost supus unor critici masive, inclusiv refuzul său de a extinde testarea pentru COVID. Trump, care îşi apără cu stricteţe performanţele, urmează să aibă o campanie de realegere, în condiţiile în care coronavirusul a luat zeci de mii de vieţi şi a făcut ravagii în economia SUA.

În acelaşi timp, Statele Unite şi alte ţări au presat conducerea OMS timp de câteva luni pentru a face declaraţii mai ferme cu privire la necesitatea transparenţei şi a împărtăşirii în timp util a informaţiilor corecte de către statele membre, „iar OMS nu acţionat conform acestor sugestii", a spus o sursă diplomatică occidentală.

Andrew Bremberg, ambasadorul american la Naţiunile Unite şi fost oficial al Casei Albe, s-a întâlnit în mod regulat cu Tedros pentru a discuta răspunsul OMS şi modul cum a răspuns la preocupările SUA, au spus doi diplomaţi europeni pentru Reuters. OMS, în declaraţia sa, a declarat că Tedros solicită tuturor ţărilor să comunice informaţiile în conformitate cu reglementările internaţionale pe care statele membre le-au convenit.

Pe 7 aprilie, Trump a ameninţat că va retrage finanţarea OMS, criticând agenţia pentru că este prea aproape de China şi a întârziat să avertizeze lumea cu privire la pericolul COVID-19, acuzaţie pe care OMS o respinge cu tărie. Ameninţarea a fost una serioasă, deoarece Washingtonul este cel mai mare finanţator al OMS. Pentru perioada curentă de doi ani, care se va încheia în decembrie 2021, trebuia să contribuie cu 553 de milioane dolari în taxe de membru combinate şi contribuţii voluntare, sau 9% din bugetul aprobat al agenţiei de 5,8 miliarde USD, potrivit OMS. Aceasta este de aproape trei ori mai mare decât cota de 187,5 milioane de dolari pe care o plăteşte China, arată cifrele OMS.

Preşedintele Statelor Unite a acuzat OMS că se concentrează prea mult asupra China şi că a emis sfaturi nepotrivite în timpul pandemiei. Afirmaţiile lui Trump l-au enervat, în ziua următoare, pe Tedros care, în timpul unei conferinţe de presă obişnuite, a dezvăluit că a fost ţinta unor comentarii „rasiste" şi chiar a unor ameninţări cu moartea. Într-un răspuns de 12 minute la o întrebare despre criticile lui Trump faţă de OMS şi ameninţarea cu reducerea finanţării, Tedros a făcut apel la unitate, adăugând: „Vom avea multe morţi în faţa noastră dacă nu ne comportăm aşa cum trebuie." Ca răspuns la acuzaţiile că OMS este prea aproape de China, el a răspuns: „Suntem aproape de fiecare naţiune".

OMS, în declaraţia sa, a spus că Tedros a calm şi echilibrat în timpul conferinţei de presă şi că a spus că decizia SUA este regretabilă. Pe parcursul celor trei ani în funcţie, Trump a criticat alte organizaţii multinaţionale şi a retras finanţarea din alte agenţii ale ONU. Trump a anunţat îngheţarea finanţării o săptămână mai târziu. Ţările contribuie de obicei la OMS prin cotizaţii de membru şi contribuţii voluntare. Un al doilea înalt funcţionar al administraţiei americane a declarat că Washingtonul a plătit deja aproape jumătate din cele 122 milioane de dolari din cotele de membru pe care le-a datorat pentru 2020. Oficialul a adăugat că decizia lui Trump înseamnă că Washingtonul va redirecţiona restul de 65 de milioane de dolari în plăţi de taxe şi mai mult de 300 de milioane de dolari spre alte organizaţii internaţionale.

În 20 mai, în cadrul unei teleconferinţe despre pandemie, cele 194 de ţări membre ale OMS au convenit să lanseze „cât mai curând(...) un proces de evaluare imparţial, independent şi complet". Această evaluare, a cărei contur rămâne neclar, va trebui să analizeze „măsurile luate de OMS în faţa pandemiei Covid-19 şi cronologia acestora". Acest acord este un răspuns la acuzaţiile preşedintelui american Donald Trump, care a estimat că OMS este un „marionetă" a Beijingului şi i-a emis un ultimatum de o lună pentru a obţine „rezultate semnificative", avertizând că Statele Unite a ar putea părăsi definitiv OMS, unde erau cel mai important contributor.