Băncile se confruntă cu o presiune teribilă pe lichiditatea în lei
Postat la: 04.10.2022 | Scris de: ZIUA NEWS
Băncile se confruntă cu o presiune teribilă pe lichiditatea în lei, aşa că dobânzile nu vor scădea, ci vor creşte şi mai mult: dacă depozitele bancare nu cresc, băncile nu au lei să finanţeze companiile. Pe partea de retail, la persoanele fizice, creditarea s-a prăbuşit.
Miercuri, 5 octombrie, Consiliul de Administraţie al BNR va avea o nouă şedinţă de politică monetară, unde va decide din nou majorarea dobânzii de referinţă.
Dacă în vară Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, era destul de sigur că din toamnă inflaţia va intra pe un trend descendent vizibil astfel încât anul viitor să scadă la 7,5% de la 13,9% (estimarea BNR pentru acest an), ultimele date indică că presiunea pe inflaţie rămâne în continuare ridicată şi că este nevoie de mai mult - măsuri şi timp - pentru ca această creştere a preţurilor să se mai domolească.
Războiul din Ucraina a revenit din nou în prim-plan după anexarea unor teritorii de către Rusia şi ameninţările cu folosirea armelor nucleare.
Problema aprovizionării cu gaze a Europei în această iarnă atinge noi cote de tensiune după explozia conductei Nord Stream care practic taie gazul către Europa.
BNR şi-ar fi propus, poate, să închidă anul cu o dobândă de referinţă de 6,5%, adică în cele două şedinţe de acum să majoreze dobânda de la 5,5% la 6,5%, dar s-ar putea să fie nevoie de o creştere mai mare. Nu de alta, dar toate băncile centrale din lume au intrat acum într-o cursă a majorărilor de dobândă, în încercarea de a mai reduce inflaţia. În zona euro inflaţia a ajuns la 10%, ceea ce era de neconceput la începutul anului. Ca să nu mai vorbim că în Germania inflaţia a ajuns la 10,9% în septembrie, cel mai ridicat nivel din ultimii 70 de ani, de la terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, când economia era prăbuşită.
În America, Fed - banca centrală - este presată să crească dobânda peste 4%, dacă nu chiar 5%, de la 3,2% acum, pentru a stopa creşterea preţurilor. În Europa, Banca Centrală Europeană trebuie să ridice dobânda de referinţă la 3% de la 0,75% acum. Orice dobândă inferioară faţă de cât se aşteaptă piaţa va aduce o reacţie negativă a pieţelor financiare. Aşa cum s-a întâmplat în Marea Britanie, când lira sterlină a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 40 de ani, după ce noul guvern şi mai ales noul ministru de finanţe au promis tăieri de taxe şi injectări de bani în economie.
Pieţele financiare nu mai vor relaxare ci dimpotrivă, cer majorarea dobânzilor. Nici nu mai contează că recesiunea economică începe să se instaleze peste tot.
BNR va fi presată să majoreze dobânzile poate mai mult decât ar fi vrut având în vedere noul context internaţional. Ungaria a ajuns cu dobânda la 13%, iar Polonia are deja 6,25% şi urmează o nouă sau mai multe creşteri.
Dacă pe piaţa valutară interbancară lucrurile sunt mai stabile (Isărescu a declarat că stabilitatea cursului este obiectivul principal al BNR), pe piaţa monetară interbancară în lei, acolo unde tranzacţionează băncile între ele, există o presiune teribilă, care în loc să scadă creşte tot mai mult.
Având în vedere seceta indusă de BNR (ţinerea sub control a lichidităţii pentru oprirea creşterii inflaţiei dar şi pentru ţinerea cursului sub control), toate băncile au nevoie de lei şi sunt în căutare de lei.
Deficitul de lei este mare şi tinde să devină din ce în ce mai mare, iar acest lucru are şi va avea implicaţii destul de mari în următoarea perioadă în asigurarea finanţării companiilor. Având în vedere că au nevoie de lei şi nu prea au de unde să îi ia, băncile sunt nevoite să frâneze finanţarea.
Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, cu inflaţia, cu creşterea dobânzilor, cu scăderea puterii de cumpărare, având în vedere că salariile nu prea acoperă creşterea preţurilor, populaţia nu mai pune bani deoparte.
În această vară a consumat surplusul acumulat în perioada Covidului şi, cel mai important lucru, nu mai are de unde să pună pună bani deoparte. Aşa că băncile nu mai au surplus de lei, ci dimpotrivă, au trecut pe deficit.
Chiar dacă creşterea creditării a mai încetinit pentru că băncile au pus frână, pe fondul scăderii depozitelor dar şi necesităţii finanţării tot mai mari a bugetului, băncile sunt pe minus pe lei. Au surplus de valută, dar nu au unde să-l plaseze având în vedere că nu mai dau credite în valută populaţiei, iar la nivelul companiilor împrumuturile în euro nu sunt generalizate, deşi dobânzile sunt mai mici decât Robor.
Cu portofoliul de titluri de stat acumulat, băncile se duc zi de zi la BNR ca să se împrumute la Lombard, la 6,5%, dar tot nu este de ajuns.
Pe piaţa interbancară dobânda medie este de 6,61%, iar în tranzacţiile bilaterale băncile oferă companiilor care au bani şi clienţilor persoane fizice cu bani dobânzi mult mai mari. Spre exemplu, Banca Românească i-a oferit companiei Nuclearelectrică o dobândă de 9,6% ca să îi ia bani în depozit. În aprilie dobânda era de 6,35%.
Având în vedere situaţia din piaţă şi faptul că BNR nu pare dispusă să mai scadă presiunea pe lichiditate, băncile vor mai majora dobânzile către populaţie spre 8%, dacă nu chiar spre 9% în cazuri particulare.
Pe piaţa swap-urilor, acolo unde se tranzacţionează euro contra lei, dobânzile la lei au ajuns chiar la 12%.
ROBOR, care are în spate mai mult o percepţie decât dobânzi tranzacţionate efectiv, este cotat la 7,93%, sub 8%, mai mult de frica BNR decât de faptul că băncile ar vedea o stabilizare a situaţiei.
Pe piaţa titlurilor de stat, Ministerul Finanţelor reuşeşte să se împrumute destul de greu, iar randamentele (dobânda efectivă) continuă să fie ridicate. Vineri, pe scadenţa de 10 ani, randamentul era de 8,76%.
Confruntate cu acest deficit de lichiditate, băncile nu mai finanţează atât de mult deficitul prin achiziţia de titluri de stat. Băncile aşteaptă ca titlurile cumpărate anterior să ajungă la scadenţă şi să-şi ia banii pentru a face rost de lichiditate. Aşa că la noile emisiuni de vânzare de titluri de stat cererea din partea băncilor a scăzut vizibil.
De fapt, băncile şi-au modificat şi strategia, preferând să-şi plaseze euro în eurobondurile scoase la vânzare de Ministerul Finanţelor, având în vedere că au excedent de euro.
Leii preferă să îi ţină pentru vremuri grele.
În aceste condiţii, presiunea pe lei se menţine ridicată, la cote nemaivăzute de foarte, foarte mult timp, iar majorările de dobândă de peste tot în lume vor complica şi mai mult situaţia.
Inflaţia nu va scădea aşa de uşor nicăieri ci dimpotrivă, dacă războiul din Ucraina ia acum o întorsătură dramatică, pieţele financiare vor reacţiona imediat. Peste tot există o presiune pentru creşterea preţurilor, iar această situaţie nu poate fi temperată decât prin recesiune, scădere economică şi şomaj, respectiv darea oamenilor afară.
BNR are viaţă foarte grea având în vedere situaţia internaţională dar şi situaţia din România. Inflaţia nu are cum să scadă conform estimărilor, bugetul de stat are nevoie de din ce în ce mai mulţi bani, băncile au nevoie de lei, toată lumea aşteaptă ca în orice moment cursul valutar să crească, economia încetineşte, băncile nu mai oferă linii de finanţare atât de uşor ci dimpotrivă, creditarea de retail, în special cea ipotecară, a frânat brusc, iar companiile încep să simtă scăderea încasărilor.
Cristian Hostiuc
-
Capcana în care a căzut Marcel Ciolacu
Interesant este că a montat-o cu mânuța lui. Era destinată altora. În special partidului AUR. Dar iată că a căzut el îns ...
-
Piedone vrea să se retragă, Voiculescu se opune, vrea și "sarea din ciorba" PSD-ului!
În spatele voiniciei afișate de către Piedone, "mă retrag doar dacă aduce Ciolacu tezaurul de la ruși", mi s-a confirmat ...
-
La București a ieșit tot cum au vrut Iohannis și Kavalec
Să vă prezint cronologia evenimentelor de ieri din coaliția PSD-PNL referitoare la susținerea unui sau unor candidați la ...
-
Alegeri prezidențiale 2024: de ce ar trebui să votăm un candidat-maimuță?
Motto: "Alegerea românilor nu constituie cîtuși de puțin o surpriză, gîndiți-vă că românii nu au mai avut un președinte- ...
-
Struțo-cămila s-a destrămat, iar actul nu a fost consumat
Astăzi am de făcut o alegere grea. Trebuie să optez între două teme extrem de importante. A explodat literalmente tema r ...
-
Trezește-te, popor român!
Ți s-a luat dreptul la istorie, popor român! Ți s-a rupt legătura cu pământul și de aceea acum rătăcești, căci pentru ti ...
-
Fisură majoră la vârful Coaliției
Struțo-cămila PSD-PNL, care intenționează să instaureze în România partidul stat în următorii opt ani, s-a defectat la v ...
-
Palatul Victoria - rezervația lupilor de pe Wall Street?!
O stranie coincidență dintre acțiunile politice de la București și prețul acțiunilor unei companii americane s-a putut v ...
-
An electoral ciudat: anul independenților
Sunt bune șanse ca alegerile europarlamentare să fie câștigate de suveraniștii din AUR. Bineînțeles dacă facem o socotea ...
-
Geoană - Gușă în finala prezidențială!
Ieri, spre seară, tabloul alegerilor prezidențiale s-a schimbat brusc. Într-un fel, chiar s-a răsturnat. Și s-a născut s ...
-
Războiul din Ucraina și gazele platoului continental al Mării Negre
Strategic, dacă Putin reușește să ocupe Odessa, Ucraina va fi închisă ca într-o cutie - fără ieșire la mare și fără logi ...
-
CSAT degeaba. Spionii rămân invizibili!
Este de râsul curcilor. S-a întrunit CSAT. Pentru a dezbate și a aproba, nici mai mult și nici mai puțin, decât raportul ...
-
Lucian Bode a văzut șacalii. Cine-i prinde?
Învățat despre utilitatea glonțului magic, Lucian Bode a lansat cel mai consistent mesaj de campanie electorală: "În vre ...
-
Sebastian Burduja, agent la bursă pentru NuScale
O afacere aproape falimentară în Statele Unite este îmbrățișată și asumată cu entuziasm de Sebastian Burduja, ministru a ...
-
Nu este despre ceea ce se vede. Este despre ceea ce credeti ca se vede!
Pe asta se si bazeaza unele tehnici de imagine, manipulare sau dezinformare! Culmea, adevarul este intodeauna la suprafa ...
-
Atacul Iranului e o mutare de șah geopolitic extrem de iscusită
Așa cum presupuneam ieri dimineață, când am analizat la cald atacul Iranului asupra Israelului, au fost servite publicul ...
-
Când te întorci din morți!
De un an m-am luptat cu moartea. E o glumă să spun că eu! Nu! Nicicum! Nu aveam sorți de izbândă nicicum la câte păcate ...
-
Iranul dă șah Israelului și Americii
În Orientul Mijlociu, în această dimineață, războiul nu este (deocamdată) mai mare decât era ieri. Iranul a tras un foc ...
-
Mult zgomot pentru mai nimic
Mult zgomot pentru nimic (Much ado about nothing) este o comedie romantică, una dintre marile comedii ale marelui Will. ...
-
PNL este pe cale de dispariţie la Satu Mare
În ultimele două săptămâni s-a declanşat o hemoragie puternică în organizaţia PNL Satu Mare, condusă de deputatul Adrian ...
-
Sensul păcii
Nimeni nu s-a îndoit de cunoașterea istoriei și politicii de către Helmut Schmidt. Ministru al economiei, al apărării, c ...
-
Motrenismul
În istoria Regatului român, probabil cea mai suveranistă perioadă din istoria poporului român, au existat mai multe cure ...
-
Bonsaiul francez și belicoasa Maia
Emmanuel Macron a declarat că vrea să trimită trupe terestre în Ucraina. Într-un schetch de stand up, un comedian ucrain ...
-
S-a dus ultimul anti-imperialist! Ilie Șerbănescu a prevăzut, încă din anii '70, expansiunea multinaționalelor
Ilie Șerbănescu a plecat puțin. Avea 81 de ani. Era măcinat de-o boală ascunsă, dar și de suferința că televiziunile i-a ...
-
Condiția mea pentru George Simion e fermă!
Ca să fie clar, hai să vorbim despre ce s-a întâmplat de fapt până acum, pentru că au trecut două săptămâni de când, în ...
-
De ce se teme ca de moarte George Simion?
În fosta cetate de scaun a Târgoviștei, echipat corespunzător, în costumul lui Vlad Țepeș, liderul AUR a dezumflat un ba ...
-
Dictatura OMS
Peste aproape două luni, între 27 mai și 1 iunie, la Geneva, cea de-a 77-a adunare a Organizației Mondiale a Sănătății v ...
-
Guvernul Bulă: minciuni frumoase la Bruxelles și realități mizere acasă!
Înainte de revoluție au circulat nenumărate bancuri, care exprimau plastic natura duală a realităților românești: vitrin ...