Gheorghe Nichita ar fi fost ''facut'' de un protocol! Avocatii fostului primar cer Curtii de Apel cer explicatii despre implicarea SRI in dosar

Decizia prin care CCR a constatat, in ianuarie 2019, existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public, Parlament, ICCJ si instantele judecatoresti, stabilind ca SRI a intervenit ilegal in dosarele penale, pe baza protocoalelor din 2009 si 2016, a fost invocata de catre avocatii lui Gheorghe Nichita, in solicitarea adresata completului de judecata de la Curtea de Apel Bucuresti, la cel mai recent termen, de marti, 29 ianuarie 2019.

In acest sens, avocatul Cazacu cere ca Directia Nationala Anticoruptie sa precizeze care au fost activitatile concrete desfasurate de SRI si DNA in temeiul protocoalelor, daca lucratorii SRI au intocmit notele de redare a interceptarilor, daca au existat echipe operative comune SRI-DNA, precum si daca mandatele de supraveghere tehnica in baza carora au fost efectuate interceptarile din dosar au fost puse in executare de catre angajati ai SRI. Ion Cazacu invoca nu doar decizia CCR sus-mentionata, ci si mai multe dosare afectate din cauza interceptarilor realizate de SRI. Este vorba despre:

BOMBA ANULUI IN IASI! Amanta fostului primar Nichita arunca in aer o ancheta a DNA: "Am fost dusa la o vila de protocol a SRI fara niciun mijloc de a comunica cu familia

Fiscuci-Simionescu, in care ICCJ a constatat nulitatea absoluta a masurilor de supraveghere
Achitarea definitiva (prin respingerea contestatiei in anulare) dispusa de Curtea Militara de Apel pe motiv de nelegalitate a Protocolului PICCJ-SRI din 2009
dosarul Ferma Baneasa, aflat pe rolul Curtii de Apel Brasov, unde au aparut dovezi legate de colaborarea dintre DNA si SRI

Iata solicitarea facuta de avocatul Ion Cazacu:

„Cerere in completarea solicitarii din 27 noiembrie 2018, in care va rugam sa incuviintati revenirea cu adresa la DNA - Structura Centrala pentru clarificarea unor aspecte ce rezultau din adresele de raspuns ale acestei institutii din 31 august 2018 si respectiv 29 octombrie 2018
Prezenta cerere are in vedere ca la 16 ianuarie 2019, CCR s-a pronuntat in legatura cu legalitatea si constitutionalitatea Protocoalelor dintre PICCJ si SRI nr. 00750 din 4 februarie 2009 si respectiv 09472 din 8 decembrie 2016, considerand ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public - PICCJ si Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si ICCJ si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, generat de incheierea intre Ministerul Public - PICCJ si SRI a protocoalelor amintite (conflictul se refera la intregul protocol din 2009 si numai la art. 6 alin. 1, art. 7 alin. 1 si art. 9 din cel de-al doilea).
Desi decizia CCR inca nu a fost publicata in Monitorul Oficial, noi am citit comunicatul CCR in care, in mod formal, se publica minuta hotararii din care reies obligatii pentru instantele de judecata care judeca cauze pendinte.
Astfel, la punctul 3 al comunicatului se mentioneaza expres: '3. Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, precum si Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si unitatile subordonate - vor verifica (dispozitie obligatorie), in cauzele pendinte, in ce masura s-a produs o incalcare a dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala si vor dispune masurile legale corespunzatoare'.
Faptul ca dosarul de fata indeplineste conditia la care se refera instanta de contencios constitutional - respectiv aceea de a fi 'pendinte' - constituie inca un argument al tezei probatorii prin care solicitam raspunsuri concrete, atat de la DNA cat si de la SRI. Aceasta in contextul in care ambele raspunsuri ale DNA, din 31 august 2018, si respectiv 29 octombrie 2018, au fost lapidare, au prezentat un punct de vedere general, neargumentat si nesustinut probatoriu.

In plus, avem suspiciunea ca prin acest raspuns, DNA incearca sa ascunda realitatea in legatura cu folosirea acestor protocoale in prezenta cauza, semnatarii adreselor nefacand referire la mecanismele de punere in aplicare a acestora. De aceea, am solicitat precizari suplimentare inca de la 27 noiembrie 2018, de aceea vom solicita informatii noi, atat de la DNA cat si de la SRI, in contextul in care, in alte cauze, SRI a inceput sa transmita documente declasificate care dovedesc aplicarea protocoalelor, nu numai cu privire la supravegherea tehnica, ci si cu privire la alte activitati de urmarire penala, documente transmise de SRI la termenele din 14.12.2018 si respectiv 25.01.2019 in dosarul nr. 345/64/2016 aflat pe rolul Curtii de Apel Brasov (n.r. cauza Ferma Baneasa).

Fostul primar Gheorghe Nichita a scapat de inregistrari! Expertul INEC, Gheorghe Pop: "Nu se poate staabili daca inregistrarile inaintate spre expertizare sunt autentice". Expertul Catalin Grigoras: "Fisierul audio nu contine o inregistrare autentica"

Solicitarea noastra are in vedere de aceasta data emiterea de adrese catre DNA si SRI, prin care sa se comunice instantei urmatoarele informatii:

1. sa se precizeze daca in cauza au existat activitati ce au condus la aplicari ale protocolului de colaborare nr. 00750/003063 din 04.02.2009 si respectiv nr. 09472/08.12.2016;
2. sa se precizeze care sunt activitatile concrete desfasurate in legatura cu prezentul dosar in conformitate cu prevederile art. 24 din protocol (...);
3. sa se precizeze daca au fost efectuate de catre lucratori ai SRI activitati de intocmire a notelor de redare a interceptarilor convorbirilor telefonice sau ambientale care au fost folosite in prezentul dosar, conform art. 3 lit. e din Protocol, si sa va fie pusa la dispozitie corespondenta dintre cele doua institutii, atat la transmiterea suportilor optici ce contineau inregistrarile, cat si la cel care continea notele de redare;
4. sa se precizeze daca s-a procedat la constituirea de echipe operative comune SRI-DNA si, in cazul unui raspuns pozitiv, daca a existat un plan comun de actiune, conform art. 3 lit. g din protocol;
5. sa se precizeze daca exista informatii, documente sau materiale clasificate in dosarele sus-mentionate, pentru a se putea solicita inaintarea lor in forma clasificata (precizez ca avocatul meu are certificat ORNISS) sau pentru a se solicita declasificarea lor pentru a fi folosite ca probe in prezenta cauza;
6. sa se precizeze daca mandatele de supraveghere tehnica in baza carora au fost efectuate interceptarile in prezenta cauza au fost puse in executare de catre angajati SRI, prin asigurarea suportului tehnic si accesul la Centrul national de interceptari;
7. sa se precizeze daca au fost executate supravegheri operative si investigatii informative de catre ofiterii SRI in aceasta cauza.

Teza probatorie
Solicitarile noastre vizeaza lamurirea eventualei interferente cu ancheta penala a unor organel ale Statului care nu au atributii de efectuare a urmaririi penale (vezi art. 13 din Legea nr. 14/1992 de organizare si functionare SRI, care mentioneaza in mod expres ca organele 'SRI nu pot efectua acte de cercetare penala').
Acestei interferente pot afecta principiile potrivit carora organele de urmarire penala au obligatia de a strange si de a administra probe, atat in favoarea cat si in defavoarea suspectului sau inculpatului, principiu consacrat in art. 5 alin. 2 CPP, precum si principiile caracterului echitabil al procesului penal si loialitatii administrarii probelor, consacrate de disp. art. 8 CPP si art. 101 CPP.
Pentru ca protocolul mai sus mentionat prevede ca SRI decide ce documente sau informatii pot fi declasificate, in vederea depunerii lor la dosar (art. 24) si pentru ca SRI, nefiind organ de urmarire penala, nu are nicio obligatie de a se conforma disp. art. 5 alin. 2 CPP, consideram ca este necesara verificarea in procedura camerei preliminare a eventualelor interferente ale SRI in activitatea de urmarire penala.
Ingerintele altor organe decat cele de urmarire penala in actul de justitie conduc la obtinerea unor probe in mod nelegal, probe care, potrivit disp. art. 102 alin. 2 CPP, nu pot fi folosite in procesul penal.
Aceste mijloace de proba aduc atingere dreptului inculpatului la un proces echitabil, intrucat, daca a fost facuta aplicarea protocoalelor, probele folosite s-au obtinut prin intermediul unor proceduri nelegale si neconstitutionale, prevazute in prevederi clasificate, secrete si nepublice.
Datele pe care le solicitam pot sa stabileasca si posibila aplicare in prezenta cauza a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 51 din 16 februarie 2016 (...), care a stabilit ca sintagma 'ori de alte organe specializate ale statului' din cuprinsul dispozitiilor art. 142 alin. 1 CPP este neconstitutionala, precum si a Deciziei nr. 22 din 18 ianuarie 2018 (...), prin care sintagma 'excluderea probei' din cuprinsul art. 102 alin. 3 CPP este constitutionala in masura in care prin aceasta se intelege si 'eliminarea mijloacelor de proba nelegale din dosarul cauzei'.
Facem precizarea ca practica judiciara a stabilit fara echivoc aplicabilitatea acestor decizii in cauzele pendinte, adica cele aflate in curs de judecata. (...)
Un alt argument pentru care facem prezenta solicitare de probe este ca, daca in urma verificarilor se constata aplicarea nelegala / neconstitutionala a protocoalelor, se impune, potrivit acestei ultime Decizii a Curtii Constitutionale, dispunerea de catre instanta a 'masurilor legale corespunzatoare', adica tocmai a lamuririi aspectelor privind supravegherea tehnica, a constatarii ca interceptarile si transcrierile lor in procesele verbale atasate dosarului nu pot fi folosite in procesul penal, fiind nule absolut, ca urmare a afectarii calitatii probatoriului (...).
Consecinta acestei sanctiuni procedurale este indepartarea fizica a probatoriului privind supravegherea tehnica din prezentul dosar (transcriptele interceptarilor, concretizate in procesele verbale de redare, chiar daca sunt certificate de procuror), cat si a mijlocului de proba (interceptarea in sine, stocata pe suporti optici), ei fiind atasati dosarului.
In plus, prezenta solicitare vine in completarea celei din 27 noiembrie 2018, care se referea nu numai la DNA, dar si la alte activitati de urmarire penala despre care avem suspiciunea ca au fost desfasurate in colaborare cu SRI.
Aceste informatii sunt necesare cauzei si in contextul in care, in acord cu aceste ultime decizii mai sus prezentate, in ultima perioada de timp practica judiciara a confirmat faptul ca SRI, avand dreptul de operare a platformei nationale de interceptare a convorbirilor telefonice, a pus in aplicare mandate emise de judecator, acordand sprijin tehnic organelor de urmarire penala, dar a si realizat notele de redare a convorbirilor interceptate, pe care le-a pus la dispozitia procurorului.

Procedeul in sine incalca prevederile legale ale art. 143 alin. 4 CPP ('Convorbirile (...) sunt redate de catre procuror sau organul de cercetare penala') si dispozitiile Deciziei nr. 51/2015, care consacra legalitatea activitatilor de supraveghere tehnica, in sensul ca acestea pot fi efectuate numai de organele de urmarire penala - procuror sau ofiteri de politie judiciara in subordinea acestuia -, nu si de alte organe.
Astfel de informatii au aparut chiar in prezenta cauza, dar si in alte cauze aflate pe rolul unor instante din tara (dosar nr. 345/64/2016 aflat pe rolul Curtii de Apel Brasov, termen la 25.01.2019) si au determinat instantele sa intrebe parchetul si SRI care a fost prevederea legala in baza careia s-au transmis aceste note de redare si care a fost mijlocul juridic de transformare a lor in mijloace de proba.
Pentru acuratetea actului de justitie si pentru respectarea cu strictete a dreptului la aparare, consideram ca este imperios necesar sa putem verifica aceste date, mai ales ca practica judiciara recenta a stabilit ca protocoalele secrete de colaborare dintre institutiile judiciare si SRI sunt ilegale.
Astfel, la data de 07 decembrie 2018, Curtea Militara de Apel, in dosarul penal nr. 27/81/2018 (n.r. dosarul jandarmului Marin Groza Cantemir), respingand contestatia in anulare formulata de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj, a confirmat solutia definitiva prin care Curtea Militara de Apel a stabilit ca 'Protocolul SRI-PICCJ din 2009 adauga la lege' si ca a fost 'incorporat intr-un mod obscur in procedura penala'. (...)
Pentru toate aceste considerente, va rugam sa incuviintati probatoriul solicitat, intrucat se refera la fapte si imprejurari de fapt de care depinde aplicarea legii (art. 98 lit. c) si nu exista niciuna dintre situatiile prevazute de art. 100 alin. 4 lit. a-f CPP care sa conduca la respingerea cererii.
Atasam copia Incheierii nr. 31/C din 27 septembrie 2018 date in dosarul nr. 3506/1/2017/a1.1 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie" (cauza Fiscuci-Simionescu).

DNA a ocolit raspunsul la prima cerere
Solicitarea maestrului Cazacu a fost facuta dupa ce in octombrie 2018, DNA raspunsese unei cereri anterioare despre acelasi subiect, insa nu se deranjase sa ofere raspunsuri relevante, multumindu-se sa transmita ca „notele scrise remise de SRI au fost atasate la urma dosarelor, acestea neavand calitatea de probe, in sensul art. 97 CPP. Prin urmare, nu puteau fi folosite ca probe sau avute in vedere la solutionarea cauzei". Raspunsul a fost semnat de catre adjunctul Sectiei I Danut Volintiru si procurorul Iulian Pancescu.